Statele membre G8 şi marile puteri economice asiatice au pledat ieri în favoarea creşterii producţiei de petrol, pe fondul temerilor că preţul barilului ar putea ajunge la 150 de dolari, relatează AFP.

La sfârşitul săptămânii trecute, barilul de petrol a depăşit 139 de dolari la Bursa de Mărfuri din New York (Nymex).

Reuniţi în oraşul japonez Aomori, miniştrii energiei din Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia, Rusia, India, China şi Coreea de Sud s-au arătat îngrijoraţi de actualul nivel al preţului petrolului. „Atragem atenţia asupra necesităţii urgente de a maximiza investiţiile în propria producţie naţională şi cerem celorlalte ţări producătoare de petrol să sporească investiţiile pentru a menţine o bună aprovizionare a pieţelor“, se arată într-o declaraţie comună dată publicităţ ii la finalul reuniunii din Japonia.

Medvedev acuză SUA pentru criza economică

Guvernele celor unsprezece ţări, care consumă împreună două treimi din energia planetei, sunt presate să găsească soluţii pentru ieşirea din criză, „însă marja lor de manevră se reduce“, apreciază directorul editorial al revistei „Arab Oil and Gas“, Francis Perrin. Neputincioşi, oficialii din aceste state încearcă acum să găsească „ţapi ispăşitori“, adaugă Perrin.

China şi India sunt presate să nu mai ofere benzină subvenţionată categoriilor sociale defavorizate, iar primul producător mondial de energie, Rusia, a acuzat Statele Unite că sunt „la originea crizei“ financiare, chiar prin vocea preşedintelui Dmitri Medvedev.

Şi laureatul Premiului Nobel pentru Economie, americanul Joseph Stiglitz, a făcut declaraţii în acest sens, identificând drept principală cauză a şocului petrolier actual intervenţia militară a SUA în Irak. Criza petrolieră are legătură cu războiul din Irak, criza „subprime“ este o consecinţă a războiului şi a creşterii preţului barilului, iar criza alimentară – o consecinţă a celei petroliere, a declarat Joseph Stiglitz, într-un interviu acordat cotidianului francez „Libération“.

SOLUŢII ŞI ALTERNATIVE

Măsuri pompieristice pentru stingerea crizei

Coreea de Sud va acorda cetăţenilor cu venituri reduse subvenţii la carburanţi în valoare totală de peste 10 miliarde de dolari. Măsura populistă a fost anunţată ieri, după ce cota de popularitate a preşedintelui Lee Myung-bak s-a diminuat de la 50% la 20% în ultimele şase luni.

Şi guvernul brazilian a luat măsuri pentru ca populaţia să nu aibă de suferit de pe urma creşterii preţului petrolului. Astfel, impozitul special pe carburanţi a scăzut de la 0,38 la 0,28 reali pentru un litru de benzină şi de la 0,07 la 0,03 reali pentru un litru de gazolină. Din cauză că nu au parte de subvenţii, precum coreenii şi brazilienii, tot mai mulţi canadieni renunţă să îşi mai încălzească locuinţele cu păcură, preferând în schimb curentul electric şi gazele naturale.

Creşterea preţului păcurii a provocat o panică generalizată în Canada, remarcă publicaţ ia locală „La Presse“. Şi japonezii încearcă să devină tot mai puţin dependenţi de hidrocarburi şi optează pentru hidrogen. La rândul lor, ca efect al scumpirii benzinei, autorităţile locale dintr-un oraş din statul Alabama, Birmingham, au instituit săptămâna de lucru de patru zile pentru funcţionarii publici. Aceştia vor munci însă câte zece ore pe zi.

EUROPA

Greve şi proteste

Pescarii şi şoferii de camion spanioli vor fi în grevă şi săptămâna aceasta, relatează AFP. Începând de astăzi, lor li se vor alătura şi sute de şoferi portughezi, care solicită guvernului de la Lisabona măsuri pentru limitarea efectelor scumpirii carburanţ ilor.

Săptămâna trecută, pescarii şi armatorii portughezi au pus capăt protestelor după ce au obţinut o linie de credit de 40 de milioane de euro pe cinci ani şi o reducere a taxelor portuare. În Europa au început să protesteze şi cetăţenii de rând, care militează pentru reducerea consumului şi dependenţei de petrol.

PREGĂTIRI

Războaiele viitorului, fără petrol

Avioane de luptă alimentate cu alge, lemn sau paie? Nu este o glumă, ci una din soluţiile pe care armata franceză le analizează pentru războaiele unui viitor fără petrol. „Rezervele actuale pot păstra producţ ia petrolieră la nivelul necesar numai până în 2030, după care urmează un declin rapid“, explică Yves Mathieu, de la Institutul Francez al Petrolului. „Iar dacă armata franceză nu vrea să se întoarcă la vase cu pânze, galere sau dirijabile, trebuie să găsească noi tipuri de carburanţi“, avertizează Mathieu.

O soluţie ar fi carburanţii sintetici, la care a recurs chiar şi Germania nazistă. Procedeul a fost pus la punct în anii ’20, de doi cercetători germani, şi este viabil şi astăzi. Forţele aeriene ale SUA folosesc acest tip de carburanţi pentru avioanele B-52, B-1 sau C-17.

Singura problemă este caracterul extrem de poluant al combustibililor sintetici obţinuţi din carbon. Aşa că alternativa preferată de forţele armate franceze pare a fi a doua generaţie de biocarburanţi, obţinuţi din mase vegetale precum lemnul, paiele sau algele.

RAPORT IEA

Revoluţia tehnologiilor energetice costă 45.000 miliarde de dolari

Cererea mondială de petrol va creşte cu 70 la sută până în 2050, dacă guvernele îşi continuă politica actuală, avertizează un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), citat de Reuters. Raportul IEA arată că singura soluţie pentru reducerea consumului şi, implicit, a emisiilor de carbon este o revoluţie tehnologică a energiei, care necesită investiţii de minimum 45.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 1,1 procente din produsul intern brut la nivel mondial până în 2050.

Agenţia Internaţională a Energiei, fondată în anii ’70, în timpul ultimei mari crize energetice mondiale, a indicat că înjumătăţirea emisiilor de carbon poate reduce cererea de petrol până în 2050 cu 27 de procente faţă de nivelul din 2005. Raportul subliniază că prioritatea trebuie să fie „decarbonizarea“ sectorului energetic, prin construirea a 32 de noi centrale nucleare şi a 17.500 de turbine eoliene, anual.

ROMÂNIA

Scumpiri: gazul şi alimentele

Preţul-record atins de petrol îşi va continua efectele şi în România. Analistul Laurian Lungu, de la Grupul de Economie Aplicată, spune că efectele vor fi scumpiri în toate sectoarele dependente de petrol. Vor creşte preţurile la combustibili, în transporturi, construcţii sau la îngrăşămintele chimice. Foarte important este faptul că se vor scumpi produsele agricole. „S-a observat că o apreciere de 10% a preţului petrolului determină o creştere cu 2%-2,5% a preţurilor produselor agricole. Şi preţul gazelor îl urmează de obicei pe cel al petrolului, cu o întârziere de circa şase luni“, ne-a declarat Lungu.

Deşi România are rezerve petroliere, preţul la combustibili nu poate fi ţinut sub control. Problema este că aceste rezerve sunt exploatate de o singură companie, Petrom. Laurian Lungu spune că divizia de exploatare a Petrom nu poate furniza propriei divizii de rafinare petrol la un preţ mai mic decât cel de pe pieţele internaţionale deoarece în acest fel ar putea fi acuzată de competiţie neloială. (Adrian Popa)