Importurile de produse alimentare din Polonia au crescut puternic în ultimii ani. Iar mâncarea „Made in România” nu poate câștiga lupta cu aceste mărfuri mai ieftine și cel puțin la fel de bune.

Fie că te duci la Mega Image, Carrefour sau Kaufland, cele mai ieftine mere sunt, fără excepție, cele aduse din Polonia, care se vând la circa 2,5 lei/kg. De asemenea, produsele lactate poloneze au invadat piața autohtonă, ca și carnea, mezelurile și preparatele din legume și fructe.

În ultimii zece ani, valoarea importurilor din Polonia aproape că s-a triplat, ajungând, anul trecut, la o valoare totală de 2,72 miliarde euro, conform cifrelor transmise EVZ de Institutul Național de Statistică (INS). Iar comparativ cu anul 2013, în 2014, importurile din această țară au crescut cu peste 10%.

Polonia ocupă locul cinci în topul statelor cu cele mai mari exporturi către România. Din totalul importurilor în țara noastră, Polonia deține o pondere de 4,6%.

Rețeta succesului

Cum am ajuns, fără să ne dăm seama, să fim o piață de desfacere pentru polonezi, în condițiile în care avem și noi producători de fructe, legume, carne și produse lactate care se chinuie să supraviețuiască și să găsească noi piețe unde săși vândă produsele? Cauzele sunt multiple și țin atât de performanța economiei poloneze și de deficiențele pieței autohtone, cât și de embargoul comercial impus Rusiei. „Miracolul polonez” a devenit un adevărat fenomen în întreaga Uniune Europeană în contextul crizei financiare declanșată în 2008, datorită faptului că Polonia a fost singura țară din UE care a avut creștere economică în primii ani de criză. Guvernele acestei țări au știut să creeze condiții pentru atragerea investitorilor străini, dar și pentru păstrarea și dezvoltarea propriei industrii și pentru susținerea pieței interne. Iar în domeniul agricol, polonezii au profitat la maximum de fondurile europene de preaderare, cu 22.700 proiecte implementate până în 2004, când au aderat la UE, conform cifrelor revistei „Polish Market”. În anii care au urmat, au investit mult în special în fabricile de procesare de carne și lapte, care au devenit printre cele mai moderne și eficiente din lume.

Secretul: mai ieftin

Așa se face că, acum, producătorii români nu mai pot concura cu produsele lactate poloneze. „În prezent, nu mai rentează să folosim laptele pentru producerea cașcavalului, deoarece la raft ne-au invadat produsele mai ieftine din Polonia și Slovenia”, ne-a declarat Dorin Cojocaru, președintelele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), care întrevede o soartă sumbră pentru fermierii români, dat fiind că a fost eliminată cota de lapte în UE. Importurile de lapte, produse lactate, ouă și miere din Polonia s-au cifrat, în 2014, la peste 53 milioane euro, în creștere cu circa 5% față de 2013, acestea fiind, însă, mai mult decât duble față de 2007.

Iar merele sunt printre cele mai de succes produse pe care le exportă: în 2013, Polonia a depășit China devenind cel mai mare exportator mondial de mere. O treime din cantitatea totală exportată, adică aproximativ 1,2 milioane tone, mergeau către Rusia. „Din cauza embargoului, polonezii au fost nevoiți să găsească o piață pentru mere și noi reprezentăm o țintă pentru ei. Au preferat să scadă prețurile, dar să vândă produsele”, explică, pentru EVZ, Aurel Tănase, președintele Patronatului din Industria de Conserve din Legume și Fructe. Potrivit acestuia, producția autohtonă nu doar de mere, ci de fructe în general este insuficientă, acoperind doar circa 35% din cererea românilor.

Merele, vârful de lance

Anul trecut, am importat fructe din Polonia în valoare de 17,6 milioane euro, în creștere cu circa 10% față de 2013 și de aproape patru ori mai mult raportat la 2011. Iar importurile de preparate din legume și fructe din Polonia au crescut de peste șase ori în ultimii zece ani, până la 25,6 milioane euro, în 2014, în timp ce importurile de preparate din carne și pește au avansat de circa 7,5 ori, în aceeași perioadă, ajungând la 20,5 milioane euro, anul trecut.

Specialiștii spun că o problemă generalizată a agriculturii românești este că lanțul industrial este incomplet, în multe cazuri lipsind anumite verigi, astfel fiind împiedicată dezvoltarea industriei alimentare.