Paradă de Ziua Națională. Sursa foto: INQUAM/Octavian Ganea Marea Unire și cinematografia românească. Cum a trecut subiectul Marii Uniri cumva tratat modest de regizorii români?
Marea Unire și cinematografia românească. Cum a trecut subiectul Marii Uniri cumva tratat modest de regizorii români? Am celebrat acum 6 ani, Anul Centenar, dedicat anului 1918, când Vechiul Regat a devenit România Mare. Deși Marea Unire a fost promovată de regimul comunist ca materializarea aspirației multiseculare de unire a românilor (evident, de Basarabia nu se menționa nimic din motive lesne de înțeles), în filmografie, înainte de 1989, nu au fost decât trei sau patru filme care tratează oarecum marginal sau trunchiat, nedezlipit complet de marja ficțiunii cu bază istorică, momentul 1918.
Marea Unire - baza pornirii revizionismului maghiar după 1919
Se spune că maghiarii au râvnit la momentul 30 august 1940, Diktatul de la Viena, imediat cum naționaliștii regentului Miklos Horthy au preluat puterea, dar mai ales după triumful diplomației românești la Trianon, prin tratatul cu Ungaria din 4 iunie 1920. Cinematografia românească a avut debuturi timide în perioada interbelică. În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, filmul Odessa în Flăcări prezenta triumfalist modestul succes militar românesc de la Odessa din toamna anului 1941.
Cinematografia românească s-a dezvoltat din anii 50, mai ales după ce Lica Gheorghiu, fiica liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej a vrut să fie actriță. Până la mijlocul anilor 60, nici vorbă să se facă filme istorice de mare anvergură. Erau filme de război, ficțiuni despre lupta clasei muncitoare, ecranizări de romane, dar cam atât. Evident, URSS nu putea permite vreun film cu Marea Unire până la 1958. După desprinderea ideologică de URSS în 1964, au început să fie făcute filme, culminând cu marile succese din anii 70 și 80 când personaje precum Horea sau Avram Iancu au ajuns pe micul ecran și pe ecranele cinematografelor.
Marea Unire - filmele din anii 80 ale cinematografiei românești
Dacă filmele dedicate Ecaterinei Teodoroiu și sublocotenentului Victor Popescu (Ecaterina Teodoroiu și Bătălia din umbră aminteau că evenimentele au premers Marii Uniri), având referiri tangențiale la Ardeal, filmul Capcana Mercenarilor din 1981, ilustra atmosfera de opoziție a ungurilor față de Unirea Transilvaniei cu România, Filmul redă destul de fidel, o versiune cinematografică, fictivă a unui eveniment real, petrecut la 8 noiembrie 1918, la Beliș (districtul Huedin, comitatul Cluj) când un grof János Urmánczy a masacrat țărani români, ca pedeapsă față de acțiunile românești din Ardeal.
La finalul filmului, se afirmă că acest caz a accentuat dorința românilor de a lupta pentru Marea Unire. Filmul „Momentul Adevărului” regizat de Andrei Blaier în 1989, cu Alexandru Repan în rolul principal îl portretiza sub nume fictiv pe Iuliu Maniu și opera sa politică dedicată Unirii. Așadar, momentul Marii Uniri a fost atins destul de superficial de epopeea cinematografică românească.
Recomandările noastre
