Marea fugă din Libia: cei săraci rămân în urmă

Marea fugă din Libia: cei săraci rămân în urmă

Cetăţenii statelor mai bogate au fost deja repatriaţi. Zeci de mii de africani şi asiatici sunt blocaţi încă în ţara nord-africană sau la graniţele ei.

Mii de occidentali au fost evacuaţi din Libia în ultimele săptămâni de guvernele statelor mai bogate, care au făcut eforturi pentru a-şi aduce acasă, în siguranţă, cetăţenii din Tripoli, Benghazi sau din mijlocul deşertului. În urmă, în Libia sau la graniţele acestei ţări cu Tunisia şi Egipt, rămân zeci sau chiar sute de mii de africani şi asiatici care nu au posibilitatea de a părăsi zona afectată de conflictul sângeros.

Ultimele estimări ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi arătau ieri că aproximativ 90.000 de refugiaţi au fugit în Tunisia şi peste 70.000 în Egipt. Alţi 40.000 nu au reuşit încă să părăsească Libia. "Mii şi mii de muncitori străini rămân blocaţi în Benghazi, după ce au fost forţaţi să părăsească fabricile în care lucrau şi şi-au pierdut bunurile în evenimentele din ultima săptămână", a declarat un director al organizaţiei umanitare Human Rights Watch, Peter Bouckaert.

Cifrele sunt doar estimative. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie apreciază că numărul total al muncitorilor străini veniţi din Africa sau din Asia în Libia este de 1,5 milioane.

Ne puteți urmări și pe Google News

Risc de epidemie

Organizaţiile umanitare şi ONU sunt îngrijorate în acest moment de discriminarea la care sunt supuşi migranţii din Africa sub-sahariană, care încearcă, dar nu reuşesc, să părăsească Libia din cauza suspiciunilor cum că ar fi mercenari angajaţi de regimul lui Muammar Gaddafi pentru reprimarea revoltei. "Toţi cei care fug de haosul din Libia trebuie să primească adăpost din partea statelor vecine, fără discriminare", a avertizat un oficial al Amnesty International.

Statele vecine, Tunisia şi Egipt, ele însele afectate de revolte antiguvernamentale care au antrenat o schimbare a regimurilor, nu mai reuşesc să facă faţă valului de refugiaţi, în ciuda eforturilor. Guvernul de la Cairo, aspru criticat pentru că nu şi-a ajutat cetăţenii, a subliniat că numărul de egipteni care au părăsit sau încearcă să părăsească Libia este pur şi simplu prea mare. O uriaşă tabără de corturi instalată la graniţa cu Tunisia reuşeşte să ofere adăpost pentru o mică parte a zecilor de mii de refugiaţi. Autorităţile tunisiene, egiptene, ONU şi organizaţiile umanitare sunt depăşite de situaţie iar în ajutorul celor evacuaţi au sărit şi localnicii, care şi-au pus casele la dispoziţie.

Vestul a început să trimită ajutoare, inclusiv financiare, şi să facă eforturi pentru a-i ajuta pe refugiaţi. Primii beneficiari vor fi egiptenii, care vor părăsi zona cu ajutorul avioanelor şi navelor trimise de statele europene, cu Franţa, Marea Britanie şi Spania în frunte. Printre refugiaţii aflaţi în zonă, care îşi aşteaptă rândul, se numără cei din Bangladesh, Vietnam, Filipine sau cei din Africa sub-sahariană. Un înalt responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Eric Laroche, a insistat la Tunis asupra urgentării acţiunii de evacuare pentru a evita un risc crescând de epidemii.

Românii s-ar întoarce în Libia

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a anunţat ieri că operaţiunea de evacuare a românilor s-a încheiat. 735 de români au fost evacuaţi în siguranţă din Libia în ultimele zile, la bordul aeronavelor militare trimise de România la Tripoli sau cu ajutorul mijloacelor de transport puse la dispoziţie de alte state.

Unul dintre români, Nicolae Gavriliuc, care lucra pentru o companie libiană de stat din domeniul petrolier a povestit ieri că drumul din deşert spre Tripoli şi momentele îmbarcării au fost tensionate, dar au decurs fără probleme. El a spus că dacă lucrurile se vor linişti intenţionează să se întoarcă în Libia.

LA JUDECATA CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE

Gaddafi şi fiii, anchetaţi pentru crime împotriva umanităţii

  • Paul Ciocoiu 

Muammar Gaddafi, fiii săi şi persoane din anturajul liderului de la Tripoli vor fi anchetaţi pentru crime împotriva umanităţii, a anunţat ieri Curtea Penală Internaţională de la Haga, într-un moment în care dizidenţii libieni vorbesc de aproape 6.000 de morţi în confruntările dintre rebeli şi forţele guvernamentale.

"Numărul victimelor în întreaga ţară este de 6.000, dintre care 3.000 la Tripoli, 2.000 la Benghazi şi 1.000 în alte oraşe, precum Zawiyah sau Zenten", a declarat Ali Zeidan, purtătorul de cuvânt al Ligii libiene a drepturilor omului. Bilanţul victimelor ar putea creşte, în condiţiile în care armata libiană a bombardat, pentru a doua zi, consecutiv poziţii din oraşele Brega şi Ajdabiya, din estul ţării, ambele sub controlul rebelilor.

Curtea Penală Internaţională a precizat că ancheta va viza un grup de 10-15 lideri libieni. Procurorii vor lua legătura cu ofiţeri ai armatei libiene, în special cei care au trecut de partea manifestanţilor, pentru a afla care au fost ordinele primite de la centru în timpul confruntărilor cu forţele rebele.

Chavez vrea să medieze

Pe măsură ce presiunea externă asupra dictatorului de la Tripoli creşte, aliatul său de la Caracas, preşedintele venezuelean Hugo Chavez a propus crearea unei misiuni internaţionale de pace formate din ţări prietene, cu rol de mediator între liderul libian Muammar Gaddafi şi insurgenţi.

Comunitatea internaţională, cu excepţia statelor membre ale Ligii Arabe, a respins ideea, atâta timp cât ea implică menţinerea lui Gaddafi în fruntea statului nord-african.

Posibilitatea unei intervenţii militare a NATO în Libia suscită discuţii aprinse în rândul statelor membre ale Alianţei. Cei care se opun invocă riscurile unei operaţiuni complexe, dar şi faptul că o astfel de misiune militară ar extinde sfera de influenţă a Alianţei. În orice caz, NATO nu intenţionează să intervină, dar se pregăteşte, pe plan reflectiv, pentru orice eventualitate, a subliniat secretarul-general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele membre. Mai multe state membre ale Alianţei, printre care Marea Britanie şi Olanda, şi-au trimis însă trupe în Libia, dar pentru a asigura evacuarea fără incidente a cetăţenilor. Trei puşcaşi marini olandezi au fost ieri capturaţi de un grup de libieni înarmaţi, fideli dictatorului de la Tripoli, imediat după ce militarii coborâseră de la bordul unui elicopter într-o operaţiune desfăşurată în Sirt, oraşul natal al lui Gaddafi.