Informațiile despre existența coronavirusului cu luni de zile înainte de ce știam până acum răstoarnă tot ce credeam că știm despre pandemie.

Acum câteva săptămâni, „Tucker Carlson Tonight” a intervievat un virolog chinez, dr. Li-Meng Yan, care a fugit din țara sa cu acest mesaj pentru noi:

Acest virus provine dintr-un laborator guvernamental din China. Ea spune că știa că în țara ei ar fi fost pedepsită, chiar ucisă, pentru că a spus acest lucru. A venit așadar aici, în țara libertăților. Ce a găsit aici? A găsit că vorbele sale au fost cenzurate de companiile tehnologice americane care lucrează în tandem cu tiranii de care a fugit.

Documente interne dovedesc acum că responsabilii chinezi știau că se confruntă cu o pandemie de coronavirus – ceva nemaivăzut – dar au ascuns această informație de restul lumii și i-au arestat pe cei care au încercat să o facă publică.

Mai grav, încă, milioane de persoane au continuat să traverseze orașul Wuhan, în centrul Chinei, epicentrul pandemiei.

Apoi, peste un milion de cetățeni au zburat spre Statele Unite.

Abia pe 20 ianuarie, președintele chinez Xi Jinping a recunoscut în cele din urmă că virusul poate fi contagios.

În cel mai bun caz, este vorba de o neglijență criminală. În cel mai rău, este un fel de crimă în masă.

Dar nu, a spus OMS. În realitate, există dovezi că Partidul Comunist Chinez face o treabă extraordinară în gestionarea pandemiei.

Dr. Bruce Aylward, consilier principal al Directorului General al OMS, 25 martie:

„La ora actuală, există foarte, foarte puține țări care au reușit să inverseze epidemia și să aducă numărul de cazuri la un nivel foarte scăzut. De fapt, singura țară care a făcut asta este China. Este vorba de pasiunea, de atenția, de sentimentul responsabilității, de seriozitatea chinezilor obișnuiți – și vreau să folosesc acest termen cu mare atenție, pentru că nu au fost obișnuiți. Au fost oameni extraordinari, conduși de un simț de responsabilitate colectivă.”

Ați înțeles? Chinezii sunt „conduși de un simț de responsabilitate colectivă”. Spre deosebire de noi, grașii, puturoșii americani votanți ai lui Trump. Care cerem să mergem la biserică duminica, sau să ieșim la cină cu familiile din când în când, apoi, pe bună dreptate, ne îmbolnăvim și murim.

Nu și Xi Jinping și națiunea ascultătoare pe care o conduce. Ei au găsit un mijloc mai bun.

Acesta este mesajul presei, al sistemului nostru de sănătate, al aleșilor noștri, de un an încoace. Dar nu asta este povestea întreagă. Acum știm asta.

Nu suntem nici pe departe pe punctul de a ști ce s-a întâmplat cu adevărat. Asta trebuie să aflăm.