George Brăiloiu, patron al KDF Energy, cumpărătorul manuscriselor: "Ce voi face cu ele? E simplu, le voi dona statului român".

George Brăiloiu, românul care a cumpărat manuscrisele lui Emil Cioran la licitația organizată ieri, la Paris, a declarat pentru EVZ că a aflat de vânzarea documentelor cu o zi înainte, pe 6 aprilie, în timp ce se afla în mașină, și asculta radioul.

Patronul KDF Energy va trebui să plătească 500.000 de euro către casa de licitații, diferența de la 405.000 de euro - sumă ce le va reveni vânzătorilor - mergând către organizatorii evenimentului, de la „Binoche et Giquello”.

George Brăiloiu a acordat un interviu EVZ, în care vorbește despre tensiunea trăită în timpul licitației, despre felul în care va hotărî destinația finală a documentelor și despre „suvenirurile” pe care le va păstra din „lotul Cioran”.

Interviul va putea fi citit în ediția de mâine a ziarului.

"Sunt un admirator al lui Cioran şi consider că ele trebuie să se întoarcă acasă şi să facă parte din patrimoniul naţional. Mi s-a părut normal să cumpăr tot. Nu am o motivaţie specială, aşa am considerat", a mai spus George Brăiloiu.

După încheierea licitaţiei, directorul BCU, Mireille Rădoi, declarase pentru mediafax.ro că un român a cumpărat întregul lot cu manuscrise şi documente ale lui Emil Cioran, la finalul evenimentului ce a avut loc joi, la Paris, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui document în parte - 405.000 euro.

Site-ul imaginelife.ro, publicând recent un portret succint al lui George Brăiloiu (42 ani), a scris că este de profesie avocat şi s-a născut în Roşia de Jiu (judeţul Gorj), într-o familie în care mama era învăţătoare, iar tatăl - profesor de matematică. Brăiloiu a fondat KDF Energy în 2002, companie care, în ultimii ani, a înregistrat creşteri spectaculoase ale profitului.

Cu o zi înainte de aniversarea a o sută de ani de la naşterea lui Emil Cioran (8 aprilie 1911), a fost scos la licitaţie un grup de manuscrise în limba română - considerate fundamentale pentru înţelegerea operei şi a personalităţii filosofului. Până de curând, toate aceste manuscrise s-au aflat în România, în biblioteca Eleonorei Cioran, a doua nevastă a lui Aurel, fratele scriitorului.

În ultimele luni - după ce Ministerul Culturii a refuzat achiziţionarea lor - ele au ajuns în Franţa. Toate documentele pregătite pentru a fi înstrăinate sunt circumscrise perioadei româneşti a lui Cioran, epocă de care filosoful s-a rupt complet în anii 1940, când a luat hotărârea de a scrie doar în franceză. "Lacrimi şi sfinţi" - un volum esenţial

Cele mai importante piese ale lotului licitat joi sunt manuscrisele a trei dintre cărţile pe care Cioran le-a elaborat în limba maternă: "Cartea amăgirilor" (1936), "Lacrimi şi sfinţi" (1937) şi "Îndreptar pătimaş" (1991). Ultima din acest şir, definitivată în anii 1940, a rămas nepublicată timp de o jumătate de secol, din cauza interdicţiei sub care numele lui Cioran a căzut în perioada comunistă.

Potrivit profesorului belgian Eugène van Itterbeek, directorul Centrului de Cercetare "Emil Cioran" din Sibiu, cartea "Lacrimi şi Sfinţi" este ultima operă fundamentală pe care filosoful a scris-o în română. "Acest volum a fost tradus în franceză de doamna Sanda Sălăjan, sub îndrumarea directă a lui Cioran. Pe baza versiunii franceze au fost publicate şi ediţiile italiene şi spaniole ale cărţii. Numai că aceste traduceri reflectă doar varianta finală a cărţii, nu şi celelalte variante, la care autorul a renunţat. A avea acces la manuscrisul original este capital pentru a înţelege felul în care această carte a fost structurată şi pentru a o traduce din nou într-o limbă străină", spune Van Itterbeek. Marfă de tarabă

Dispersarea manuscriselor celor trei titluri, precum şi a scrisorilor şi a fişelor de lectură - care au fost, de asemenea, scoase la vânzare azi, ar fi provocat daune incalculabile cercetării literare, alimentând, în schimb, măruntul comerţ cu suveniruri. Directorul Centrului "Emil Cioran" spune că locul acestor scrieri era arhiva Bibliotecii Judeţene "Astra" din Sibiu sau un viitor Muzeu "Emil Cioran" amenajat în Răşinari. La moartea sa, Aurel Cioran a lăsat, prin testament, circa 600 de scrisori semnate Emil Cioran Bibliotecii "Astra".

Manuscrisele lui Cioran în limba franceză au fost donate, după dispariţia filosofului, de către partenera sa de viaţă Bibliotecii Universitare "Jacques Doucet" din Paris.

Alte manuscrise în limba franceză, rămase inedite până azi, au ajuns - în baza unei recente hotărâri judecătoreşti - în posesia unei femei care le-a găsit când curăţa şi elibera de mobile casa în care locuise filosoful. Întâlniri cu Eleonora Cioran

Atât directorul Bibliotecii Judeţene "Astra" din Sibiu, cât şi un expert al Bibliotecii Naţionale a României afirmă că, anul trecut, au avut dialoguri cu Eleonora Cioran, plecate de la dorinţa acesteia de a transforma în bani manuscrisele filosofului.

Văduva lui Aurel Cioran neagă aceste întâlniri şi, invocând suferinţe medicale, încheie rapid convorbirea purtată prin telefon cu EVZ: "Sunt bătrână şi bolnavă. Nu mă mai interesează nimic!".

Eleonora Cioran Foto: Sebastian Marcovici

Anca Andreescu, angajată a Departamentului Colecţii Speciale a Bibliotecii Naţionale, spune că a vizitat-o pe Eleonora Cioran acasă, la Sibiu, în cursul anului trecut. Văduva lui Aurel Cioran se adresase Ministerului Culturii exprimându-şi dorinţa de a vinde statului manuscrisele scriitorului. Ca urmare, Anca Andreescu a fost trimisă să facă o estimare a valorii acestora.

"În urma acelei vizite, am transmis două raporate ministerului, dar ni s-a răspuns că nu sunt bani pentru achiziţii. Valoarea pieselor trebuia confirmată de o comisie de specialişti, înainte ca statul să plătească pentru ele. Nu am vorbit cu doamna Cioran deloc despre bani. Ca expert, doar o sigură dată în carieră mi mai s-a întâmplat să găsesc un fond de manuscrise atât de compact. Erau, în total, nouă bibliorafturi", spune Anca Andreescu. A câta parte din acest fond a ajuns la Paris încă nu se cunoaşte. Specialista Bibliotecii Naţionale afirmă că, între manuscrisele văzute acasă la Eleonora Cioran se găseau fragmente mari, de peste 150 de pagini, ale volumelor "Lacrimi şi sfinţi" şi "Cartea amăgirilor" -  scoase azi la licitaţie - nu şi "Îndreptar pătimaş" - vândut tot azi la Paris.

Contactat de EVZ, ministrul culturii, Kelemen Hunor, nu a comentat acest caz. <embed width="450" height="366" src="http://www.220.ro/emb/zAkcFc4uH9" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" type="application/x-shockwave-flash" ></embed><br><small>Vezi mai multe din <a href="http://www.220.ro/documentare/" target="_blank">Documentare, Science & Tech</a> pe <a href="http://www.220.ro" target="_blank">220.ro</a></small>

VEZI ŞI:

• George Brăiloiu: M-am înscris la licitație în ultimul moment
• "Paradisul" din Răşinari, la un secol de la naşterea lui Emil Cioran
• Cioran: "Acest blestemat, acest splendid Răşinari". FOTOREPORTAJ din locurile unde filosoful şi-a petrecut tinereţea