Manipulări și prosteală. Dr. Barbi, Piața Universității, OMV… Mereu timpul ne-a arătat când am fost proști

Manipulări și prosteală. Dr. Barbi, Piața Universității, OMV… Mereu timpul ne-a arătat când am fost proști Sursa: Arhiva EVZ

Noi plângem azi niște oameni pe care, de fapt, i-am uitat. Așa cum am uitat și marile evenimente sau afaceri care au scurtcircuitat România.

Nu-i o vină, așa e viața. De aceea ne-o fi dat și Dumnezeu uitarea. Dar e bună când e vorba de suferință după cei dragi, după oameni pe care i-am apreciat pentru ce au făcut. E rea și ne duce spre prosteală atunci când uitarea se așterne peste potlogăriile colective, peste faptele grozav de bune, făcute de unii semeni pentru societate. Despre asta vreau să scriu azi, poate-poate ne revenim la ce eram odată. Nu demult, nu în trecutul foarte îndepărtat, chiar dacă mă voi referi la evenimente petrecute în urmă cu 33 de ani, cu 18… 

Știu, totul se schimbă! Cultura se schimbă, muzica se schimbă, industria și economia se schimbă, presa se schimbă, învățământul, la fel. Nu sunt adepta ideii să ne cramponăm de trecut, dar e necesar să luăm exemplele bune de acolo și să le adaptăm la prezent, ba chiar să le facem mai performante. Ne-a demonstrat-o istoria, și nu-i vorbă-n vânt. Potențial avem ca popor! Doar că, printr-o „magie” greu de explicat, de vreo 15 ani parcă cineva ne-a dat cu praf de prosteală. Așa numesc eu starea în care ne-a dus manipularea colectivă, făcută de tot felul de „vrăjitori” pentru a-și atinge scopurile, interesele.

Generație după generație au căzut în plasele manipulatorilor sau șmecherilor din politică și nu pare că ne-am învățat minte sau că suntem cât de cât pe drumul cel bun.

Ne puteți urmări și pe Google News

Deoarece ieri am aflat că pe 31 decembrie s-a stins Dr. Barbi, omul care a compus Imnul Golanilor din Piața Universității – 1990, vreau să mă refer la acest fenomen, înscris deja în istoria României. Eu, generația mea plus alte două, una mai tânără, alta ceva mai vârstinică, nu ne-am dat seama atunci că suntem manipulați în timpul protestului anticomunist de peste 50 de zile, că făceam parte dintr-un scenariu ce urma să legitimeze regimul lui Ion Iliescu. Ne plăcea să-I vedem pe Cristi Pațurcă în balconul de la Universitate când își lua chitara și cânta ce compusese Dr. Barbi și el. Sau pe Vali Sterian când dădea tonul la „Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni”, iar marea de oameni cânta cu el. Românii credeau că, liberi să protesteze, vor reuși să schimbe regimul, sistemul, tot ce mai avea legătură cu ideologia și practicile comuniste.

Puțini știau atunci că pe „golanul” Dr. Barbi îl cheamă Petre Constantin și că era un intelectual cu multiple studii și pasiuni.  Abia în toamna lui 1996, după ce Emil Constantinescu a fost ales președinte, presa a aflat mai multe despre compozitorul Imnului Golanilor. Iar în 1999, fișa lui a devenit completă și oficială, odată cu numirea sa ca ambasador în Tunis.

Militant al societății civile, unul dintre animatorii Pieței Universității, membru în Senatul Alianței Civice, Petre Constantin – Dr. Barbi fusese cercetător la Institutul de Economie Mondială (începând din anul 1968), lector universitar și profesor asociat de Diplomație și Relații Internaționale la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice și la Facultatea de Litere a Universității din București, dar și apreciat artist plastic, discipol al Maestrului Corneliu Baba.

Un om de toată isprava, ai zice. Doar că atunci când a fost anunțată numirea sa ca ambasador, „o parte a presei” – cum îi plăcea lui Ion Iliescu să spună – a sărit cu bocancii pe el, afirmând că președintele Constantinescu i-a făcut un favor „unui cântăreț”, atât pentru atitudinea militantă de la Universitate, precum și pentru sprijinul dat în campania electorală. Nimic mai fals, iar în timp s-au dovedit multe manipulări jegoase, dezvăluite în multe din ziarele vremii. Este cel mai serios motiv pentru care mare parte din generațiile din Piața Universității nu s-a regăsit printre manifestanții din Piața Victoriei la 10 august 2018 sau la alte mari mitinguri. Noi ne fripsesem o dată zdravăn și jurnaliști fiind nu ne-am ferit să o spunem și să atenționăm. Dar… istoria s-a repetat și ne-am mai ales cu o experiență de prosteală colectivă!

Poate că acest exemplu pare banal, fără consecințe majoare. Am să invoc unul mai serios, care mă arde și care îi arde pe mulți colegi corecți din presă. Un subiect cu multe dezvăluiri în ziare și în dezbaterile tv, dar care, din păcate, nu i-a oprit pe profitorii noștri din acțiunile de îmbogățire, așa cum nici Putin n-a putut să-i oprească pe oligarhii săi să facă averi fabuloase. E vorba despre privatizarea OMV-Petrom, găina noastră cu ouă de aur de care ne-am amintit că au jumulit-o austriecii, după ce ne-au dat flit cu Schengen.

Din 2004 încoace, jurnaliștii tot scriu despre  această vânzare și afacere, însă au existat și perioade lungi de timp în care s-a așternut uitarea.

Puțini mai știu istoria. Privatizare Petrom a fost aprobată de Parlamentul României în 2004, iar  la vremea respectivă doar PRM-ul s-a opus. Petrom a fost privatizat către două off-shore-uri din Cipru, din motive de optimizare fiscală – s-a spus. Apoi, un procent semnificativ, dar nu de 51%, a fost vândut austriecilor de la OMV pe 600 de milioane de dolari plus investiții în companie. Au fost consemnate declarații că acesta a fost prețul admiterii noastre în Uniunea Europeană.

Apoi s-a descoperit că onorabila și distinsa companie care este OMV-Petrom plătește o redevență foarte mică pentru fiecare baril de petrol extras din pământul României. Pentru producția de gaze nu plătea mai nimic. Subliniez că în consiliile de administrație existau români, care au fost de multe ori acuzați că nu și-au făcut treaba în favoarea țării. 

În 2012, profitul OMV-ului austriac a fost un miliard de euro. Avea deja 51% din afacere și acordul că peste 10 ani (adică în 2022) poate exploata din zăcământul descoperit în Marea Neagră. Acum nu-l poate exploata din motive tehnice și chiar de legislație. Manipulări au existat cu duiumul, ori de câte ori a existat un interes abscons. Societatea însă n-a fost interesată până la scandalul cu boicotul Schengen. Și nici acum cine știe ce, iar prosteala poate continua liniștită, pe Facebook sau prin studiouri de televiziune. 

În 29 noiembrie 2022, cu puțin timp înainte de a afla decizia privind admiterea României în spațiul Schengen, Ziarul Financiar anunța că Fondul Proprietatea a vândut acţiuni OMV Petrom de 20 milioane de lei în trimestrul 3 din 2022. Fondul mai are 2,9% din cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti.

Pe 8 decembrie, Austria a blocat aderarea României la Schengen, votând împotrivă în Consiliul JAI desfășurat la Bruxelles. Stați liniștiți la locurile voastre, minciunile și manipularea continuă! Și nu știm dacă vom cânta aceeași partitură ca la Concertul de Anul Nou de la Viena, așa cum se pare că o fac bulgarii!