Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, vrea să interzică prin lege partidele unioniste, însă o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), îi zădărnicește planurile. Forțele unioniste ar putea profita de Anul Centenarului.

Dodon a reluat una dintre ideile sale fixe, că unionismul ar trebui interzis prin lege în Republica Moldova. El a adăugat că „acel „cineva care umblă cu drapelul (românesc – n.r.) prin Piață trebuie băgat la pușcărie”. La sfârșitul lunii iulie, președintele pro-rus anunța că „vom înregistra o inițiativă privind interzicerea prin lege a oricărui partid sau organizații obștești care pledează pentru lichidarea statalității”, fie că este vorba de partide care vor unirea cu România, fie de cele care vor alipirea la Rusia”. Dodon s-a declarat indignat de „declarațiile și acțiunile” fostului președinte, Traian Băsescu, la Congresul extraordinar al Partidului Unității Naționale (PUN) de la Chișinău și a afirmat că acestea „confirmă bănuielile socialiștilor că o parte însemnată a clasei politice de la București dorește lichidarea statalității moldovenești”.

Dodon are în față un zid de netrecut

Avântul lui Dodon de a interzice partidele unioniste este retezat, însă, de o decizie definitivă a CEDO din 2006. „Nu se poate interzice un partid unionist în Republica Moldova, pentru că există deja o decizie CEDO, în urma unui proces intentat de Partidul Popular Creștin Democrat, condus de Iurie Roșca, împotriva guvernării comuniste”, a spus, pentru EVZ, geopoliticianul Dan Dungaciu. „Partidul Popular Creștin Democrat, care era un partid unionist, a câștigat procesul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Acest partid a fost acuzat în Republica Moldova că este unionist, deci este ilegal, drept care PPCD s-a adresat CEDO și Curtea i-a dat câștig de cauză. Conform deciziei CEDO, este permis să ai partid unionist în Republica Moldova, iar această decizie nu se poate anula”, a explicat Dungaciu. Mai mult, Dodon se lovește și de faptul că nu are nici majoritate parlamentară și nici Guvern. „Igor Dodon nu are această putere. Neavând majoritate parlamentară, nu are cum să facă așa ceva”, a subliniat Dan Dungaciu.

Puteri sporite după modelul Erdogan

Igor Dodon voia să rezolve această problemă, prin convocarea unui referendum de modificare a Constituției, în luna septembrie, prin care să transforme țara din republică parla mentară în republică prezidențială, astfel încât să-și asigure puteri sporite. El dorea și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, dar și diminuarea numărului de deputați de la 101 la 71, ceea ce i-ar fi permis să își constituie mai ușor o majoritate. Curtea Consti tuțională din Republica Moldova i-a ruinat decizia, deoarece a invalidat, în iulie, decretul de organizare a referendumului. Mânios, Dodon a acuzat membrii Curții Constituționale că ar fi luat această decizie, pentru că sunt cetățeni români. În inițiativa sa de a interzice partidele unioniste, Dodon vizează, direct, PUN (Partidul Unității Naționale), al cărui președinte de onoare este fostul șef al statului, Traian Băsescu. Dacă i se va rezolva dosarul privind cetățenia moldovenească, retrasă de Dodon, Băsescu va deveni liderul partidului unionist din Chișinău. Obiectivul principal al PUN este să devină partid parlamentar la alegerile din 2018.

FOTO: Geopoliticianul Dan Dungaciu spune că Dodon nu are nicio putere

Împotriva Centenarului

În iunie, Dodon anunța că va declara prin decret prezidențial 2018 drept „Anul Ștefan cel Mare”, dorind să contracareze ideea de România Mare cu cea moscovită, de „Moldova Mare”.

În ceea ce privește Anul Centenarului, Dodon a dat asigurări că unioniștii „se vor alege cu nimic”: „Va trece isteria legată de Centenarul Unirii, din 2018, va trece şi actuala guvernare, iar statul şi poporul moldovenesc vor rămâne neclintiți. Voi face tot posibilul ca să fie aşa”, a promis președintele moldovean.

Dan Dungaciu a comentat că executivul de peste Prut ar trebui să profite pentru a prelua el rolul de a celebra Centenarul: „Guvernul de la Chișinău, dacă este împotriva lui Igor Dodon, ar trebui să facă un monument dedicat Unirii de la 1918. Miza este a Guvernului”.