Viața noastră modernă și rapidă ne fură adesea timpul pentru activități de bază, cum ar fi mâncatul. Mulți dintre noi ne grăbim să luăm ceva rapid la micul dejun sau să ne înghesuim prânzul pentru a câștiga puțin mai mult timp pentru a fi productivi la muncă sau pentru a ne dedica vieții personale.

Dincolo de reflecțiile filozofice asupra culturii noastre a grabei, este important să analizăm impactul mâncatului prea repede asupra sănătății. Ați experimentat vreodată gaze excesive? Suferiți adesea de digestie dificilă, grea sau balonare? Cât timp a trecut de când ați acordat atenție cât de flămând sau sătul vă simțiți cu adevărat?

Gazele excesive

În legătură cu prima problemă, există o afecțiune care implică înghițirea excesivă de aer în timpul și între mese, cunoscută sub numele de aerofagie. Aceasta poate cauza disconfort ușor, senzație de greutate și balonare, până la dureri abdominale și distensie (o creștere vizibilă a dimensiunii abdomenului după masă).

Cantitatea normală de gaze în tractul digestiv când stomacul este gol este de aproximativ 200 ml. Dacă această cantitate crește semnificativ, mecanismele fiziologice pentru expulzarea sa pot deveni foarte neplăcute. Această cantitate de aer depinde de echilibrul dintre aportul, producția și eliminarea gazelor prin eructație, flatulență sau consumul de către microbiota intestinală.

Mâncatul rapid este unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea atât a aportului de aer, cât și a producției de gaze, deși mestecatul gumelor, fumatul și modificările microbiotei intestinale pot contribui și ele.

Mestecatul insuficient

Când mâncăm pe fugă, avem mai puțin timp să mestecăm. Acest lucru face ca alimentele să ajungă în stomac aproape întregi. Prin urmare, sunt necesare mai multe acide gastrice pentru a le digera corespunzător. Pe lângă faptul că necesită un efort metabolic mai mare, acest lucru cauzează și senzația neplăcută de greutate și indigestie care însoțește mesele rapide.

Un alt efect al mestecării insuficiente este absorbția alimentelor în intestinul subțire. În ciuda eforturilor stomacului, alimentele nemestecate pot ajunge în intestin fără a fi suficient digerate.

Nerealizarea când să ne oprim

În ceea ce privește senzațiile de foame și saturație, intervine axa intestin-creier. Creierul este responsabil cu trimiterea semnalelor care reglează procesele digestive, precum și cu decizia de a mânca sau a ne opri din mâncat.

Doi hormoni reglează cât de plini sau flămânzi ne simțim. Ghrelinul declanșează senzațiile de foame, în timp ce leptina ne face să ne simțim sătui. Odată ce vedem, mirosim și începem să mâncăm, durează 20-30 de minute pentru ca leptina să devină activă. Aceasta înseamnă că, atunci când mâncăm prea repede, ingerăm mai mult decât avem nevoie.

Consecințe mai grave

Mâncatul prea repede poate avea repercusiuni mai severe asupra sănătății noastre. Mai multe studii arată o relație între viteza cu care mâncăm și factorii de risc cardiovascular, niveluri crescute ale trigliceridelor și șanse mai mari de a dezvolta sindrom metabolic (cu până la 59% mai mari) sau de a deveni supraponderali sau obezi, în special în rândul diabeticilor.

Prin urmare, merită cu siguranță să încetinim și să ne acordăm un moment pentru a ne bucura de un mic dejun, prânz sau cină mai relaxat. Mestecați încet și fiți atenți la cât de plin vă simțiți. Investiți puțin timp și va aduce beneficii pentru sănătatea dumneavoastră, potrivit The Conversation.