Cancelariile din UE cer evitarea dezmembrării Siriei și respectarea minorităților în fața pericolului ca țara să cadă în extremism.

UE salută căderea dictaturii

Cei douăzeci și șapte au salutat cu entuziasm căderea regimului lui Bashar Al Assad. Cel mai înalt reprezentant al diplomației comunitare, Kaya Kallas, a asigurat duminica aceasta că "sfârșitul dictaturii Assad este un eveniment pozitiv și mult așteptat, dar arată și slăbiciunea aliaților lui Assad, Rusia și Iranul".

"Sunt în strânsă legătură cu miniștrii regiunii. "Procesul de reconstrucție în Siria va fi lung și complicat și toate părțile trebuie să fie dispuse să colaboreze în mod constructiv", a adăugat Kallas.

În ciuda bucuriei, incertitudinea cu privire la ceea ce se va întâmpla în țară este nota dominantă. Pentru cel mai înalt reprezentant, cea mai mare prioritate a UE este "garantarea securității în regiune" și, în acest scop, cei douăzeci și șapte sunt dispuși să lucreze cu "toți partenerii constructivi".

Președintele Consiliului, Antonio Costa, s-a exprimat în termeni similari, subliniind că acum există "o nouă oportunitate de libertate și pace pentru tot poporul sirian, care este, de asemenea, crucială pentru stabilitatea generală a regiunii".

Războiul civil din Siria, repercusiuni grave pentru UE

Războiul din Siria a avut repercusiuni importante pentru UE, în special în domeniul fluxurilor migratorii. Criza refugiaților din 2015 a declanșat o divizare fără precedent între estul și vestul clubului comunitar. Politica ușilor deschise întreprinsă de cancelarul Angela Merkel și boicotarea de către țările din Est a unui sistem obligatoriu de distribuire a cotelor de refugiați au dus la protejarea granițelor europene de noi intrări.

De atunci, acordurile celor douăzeci și șapte cu țări terțe pentru a limita sosirile au fost nota dominantă, după imaginea și asemănarea pactului cu Turcia semnat în martie 2016.

Deși acordul cu Ankara a redus drastic numărul solicitanților de azil sirieni care trec granițele europene, presiunea migratorie nu a încetat în ultimii ani și a cunoscut noi creșteri în 2024. În luna iulie a acestui an, președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a prezentat un plan de asistență economică și politică pentru Liban, unde sunt cazați un milion și jumătate de refugiați sirieni.

În acest fel, Beirutul ar urma să primească 1 miliard de euro până în 2027 în schimbul contenirii fluxurilor migratorii din Siria și s-ar deschide posibilitatea unui sistem de întoarceri în anumite părți ale țării considerate sigure.

Cum s-ar putea întoarce în Siria refugiații

În iulie, opt țări - Austria, Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Slovacia și Slovenia - i-au cerut celui mai înalt reprezentant al diplomației comunitare de atunci, Josep Borrell, o abordare mai pragmatică a regimului Bashar Al Assad.

Având în vedere creșterea sosirilor în aceste țări, semnatarii au cerut "întoarcerea în siguranță, voluntară și demnă a refugiaților sirieni" în schimbul unor "garanțiilor de securitate" din partea Damascului.

Marea întrebare acum este dacă toți cei strămutați se vor putea întoarce în țară sau dacă un nou val de migrație va fi declanșat n cazul în care haosul va cuprinde Siria.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus că prioritatea constă acum în stabilirea "legii și ordinii", în timp ce se asigură totodată că toate comunitățile religioase și minoritățile etnice sunt protejate. Ministrul de Externe al țării, Annalena Baerbock, a avertizat că țara nu poate cădea acum în mâinile "radicalilor".

UE vrea „tranziție pașnică”

Şi Ministerul francez de Externe a pledat pentru "o tranziție politică pașnică, care să respecte diversitatea poporului sirian, care să protejeze civilii și toate minoritățile, în conformitate cu dreptul internațional" și respingând "orice formă de extremism".

Pentru Franța, "tăcerea armelor, păstrarea instituțiilor statului, respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Siriei" sunt esențiale.

Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, s-a alăturat și el vocilor care îşi exprimă îngrijorarea pentru viitorul acestei țări, temându-se că Siria va cădea "într-o balcanizare a diferitelor regiuni aflate în mâinile diferitelor grupur".

"Trebuie să luăm măsuri pentru ca poporul sirian să decidă cine și cum vrea să fie guvernat în viitor", a spus ministrul de Externe.

Ar putea pleca alte valuri de migranți

Potrivit ministrului italian de Externe, Antonio Tajani, importantă acum este "menținerea unității politice a Siriei" și ca "minoritățile să nu fie atacate, începând cu cea creștină".

Ani de zile, Al Assad a fost considerat de Occident ca un lider moderat, sub al cărui regim creștinii ar putea trăi în pace În ceea ce privește un posibil nou exod, Tajani a asigurat că "granițele sunt închise, ceea ce face dificilă plecarea sirienilor ţară.

Urmărim situația cu mare îngrijorare, sperând că nu va exista o înrăutățire a vremii și că putem avea o situație stabilă și nesângeroasă într-un timp scurt", a punctat el.

(Articol de Mirentxu Arroqui, La Razon; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)