Un europarlamentar din Comisia de mediu a Parlamentului European vorbeşte pentru EVZ despre principalele probleme de mediu ale României şi despre efectele încălzirii globale

Când deschizi blogul europarlamentarului grec Kriton Arsenis, găseşti un motto despre importanţa plantării de păduri şi fotografia unui tânăr cu părul lung şi un aer de romantic întârziat. Îi lipseşte doar chitara, în rest se potriveşte la fix cu imaginea unui hipiot modern.

În vârstă de 34 de ani, grecul Kriton Arsenis este un cunoscut activist de mediu în ţara sa natală. Încă de la vârsta de 15 ani s-a implicat în diferite proiecte eco, totul culminând cu o campanie pentru dezvoltarea sustenabilă a insulelor de la Marea Egee, derulată între 2005 şi 2009 şi pe care Arsenis a coordonat-o. Acum doi ani, a primit un premiu european pentru această campanie.

Mai mult, în Grecia, Arsenis este cunoscut şi pentru coordonarea campaniilor naţionale de stingere a luminii pentru cinci minute în februarie 2007 şi 10 minute în iunie, acelaşi an. În plus, în iulie 2009 a devenit membru al Parlamentului European, din partea Mişcării Socialiste PASOK. Face parte din Comisia de mediu a Parlamentului European şi luptă cu problemele de biodiversitate, defrişările şi scepticismul celor care cred că încălzirea globală e doar o invenţie birocratică a Bruxelles-ului.

Este unul dintre cei mai dinamici politicieni când vine vorba de conştientizarea efectelor încălzirii globale şi ale schimbărilor climatice, considerând că un mesaj puternic trebuie să ajungă la fiecare acasă şi să producă acele mici schimbări care vor face diferenţa în curând. Cu alte cuvinte, Arsenis susţine că fiecare dintre noi este responsabil pentru viitorul generaţiilor următoare, care au dreptul să moştenească aceleaşi resurse la care am avut şi noi acces. Provocarea contemporană, în ochii lui, este reducerea efectelor nocive ale activităţilor umane în natură, care au culminat cu distrugerea şi consumul excesiv de resurse.

Arsenis a stat de vorbă cu EVZ despre toate aceste aspecte, dar şi despre problemele de mediu pe care trebuie să le rezolve România cu prioritate. El atrage atenţia mai ales asupra importanţei implementării un sistem eficient de management al deşeurilor în România. "Trebuie să conştientizăm că alegerile noastre de zi cu zi au un impact puternic asupra mediului şi subminează dreptul fundamental al generaţiilor viitoare către resursele comune. Ar trebui să consumăm mai puţin, să refolosim, să reciclăm, să reducem cantitatea de gunoi produs, să reducem energia consumată şi să folosim mai des transportul în comun, nu maşinile private". KRITON ARSENIS, europarlamentar grec

EVZ: De ce credeţi că oamenii sunt încă foarte sceptici când vine vorba despre încălzirea globală? Kriton Arsenis: Schimbările climatice sunt probabil cea mai mare ameninţare cu care se confruntă omenirea la ora actuală. De fapt, niciun institut de ştiinţă nu contestă asta. Planeta se încălzeşte, iar activităţile umane, cum ar fi folosirea combustibililor fosili, sunt sursa primară a acestei încălziri. Oamenii de ştiinţă au o poziţie clară: schimbările climatice există, trebuie să acţionăm. În ciuda acestui aspect, doar jumătate din populaţia americană crede că ele chiar se petrec. Scepticismul pe acest subiect este mai ales prezent în Statele Unite şi există un motiv bun pentru asta. Think tank-urile americane conservatoare, finanţate de giganţi petrolieri, au promovat sistematic în massmedia acest scepticsim. Este probabil cel mai proeminent caz de dezinformare corporatistă.

Chiar şi UE, care este văzută drept o forţă de pionierat pentru că a luat măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi a promovat un acord internaţional în această direcţie, pare să fie sceptică faţă de ţinta de reducere a emisiilor de CO2 cu 30%.

Probabil explicaţia rezidă în reticenţa oamenilor de a schimba paradigma privind tipul de energie consumată şi de a face trecerea de la combustibilii fosili la energiile verzi.

Fiecare are responsabilitatea de a preveni o catastrofă

Cum credeţi că ar trebui transmis mesajul privind încălzirea globală într-un mod care chiar să aibă impact asupra oamenilor? Lumea modernă industrializată trăieşte la această oră dincolo de capacitatea ecosistemelor Pământului. Cu alte cuvinte, consumăm mai mult decât putem produce şi poluăm mai mult decât se poate absoarbe. Dacă toată lumea ar trăi aşa cum o facem noi în Europa, am avea nevoie de trei planete să ne susţină. Stilul nostru de viaţă, modelele de consum şi de producţie, alegerile energetice sunt toate cauze ale schimbării climatice. Iar acest lucru trebuie să fie clar pentru public.

Mai mult, mesajul unei ameninţări a încălzirii globale ar putea fi puternic transmis dacă este adresată problema moştenirii intergeneraţionale. Generaţiile viitoare trebuie să aibă acces la aceleaşi oportunităţi la care a avut acces şi generaţia prezentă. Mai mult, limitarea impactului negativ al încălzirii globale este o datorie etică pe care o avem faţă de generaţiile viitoare.

Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a preveni o viitoare catastrofă. La scară mică, avem o responsabilitate morală de a ne asigura că tinerii de azi moştenesc un mediu cu nimic mai viciat decât cel pe care l-am moştenit noi.

Aţi pornit ca activist şi acum sunteţi europarlamentar. Cum s-a schimbat abordarea dumneavoastră faţă de problemele de mediu? Am fost activ în mişcarea ecologistă din Grecia încă din timpul facultăţii. Când a fost anunţată candidatura mea la Parlamentul European, oamenii m-au tot întrebat cum mă simt în calitate de politician. Eu cred că principala diferenţă dintre un politician şi un cetăţean activ este rolul constituţional pe care primul îl joacă. Cetăţenii activi motivează opinia publică, dar nu participă direct la procesul de luare a deciziilor.

Pe de altă parte, un politician este un cetăţean activ care joacă un rol constituţional în procesul de luare a deciziilor. Dacă prioritatea lui personală este să îmbunătăţească societatea, dacă are o viziune clară şi munceşte din greu pentru a construi un consens social, poate reuşi multe şi îşi poate pune în aplicare viziunea pentru o societate echitabilă şi sustenabilă. Acum sunt mult mai aproape de procesul de luare a deciziilor şi pot influenţa direct legile privind problemele de mediu. Am un timp limitat la dispoziţie, în care trebuie să fac cele mai bune lucruri posibile. Este o responsabilitate enormă să profiţi de acest timp şi să nu-l iroseşti şi sper să pot onora această responsabilitate.

Poluarea apei şi a aerului, printre problemele României

Care sunt problemele de mediu ale României ce au ajuns pe agenda europeană? Din cauza lipsei politicilor de mediu în ultimele decenii, România se confruntă acum cu probleme serioase ce necesită acţiune imediată. Industrializarea rapidă a dus la poluarea apei şi a aerului. Solul şi apele sunt contaminate cu chimicale toxice din foste fabrici şi mine. Din păcate, efectele poluării cu cianură din 2000, de la Baia Mare, sunt încă vizibile în zonă.

Dar poate că cea mai gravă problemă este că tone de deşeuri toxice au fost aduse în România din alte ţări ale Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, pentru a fi neutralizate sau doar depozitate.

O altă problemă gravă este managementul deşeurilor în zonele urbane. În plus, şi modernizarea gropilor de gunoi a fost şi rămâne o provocare pentru România, mai ales că ţara voastră a obţinut de la UE o perioadă de tranziţie generoasă pentru a-şi îndeplini angajamentele la capitolul mediu. Totuşi, sunt încă multe de făcut.

"Din păcate, efectele poluării cu cianură din 2000, de la Baia Mare, sunt încă vizibile în zonă.“ KRITON ARSENIS, membru al Comisiei de mediu a Parlamentului European

PLEDOARIE

Ar trebui să consumăm mai puţin pentru a salva resursele planetei

Europarlamentarul atrage atenţia asupra consumului excesiv de resurse din viaţa fiecăruia dintre noi, care stă la baza unei risipe globale generalizate. Mai mult, el pledează pentru schimbarea paradigmei de consum şi pentru un comportament mai raţional.

"La ora actuală, în lume, ne confruntăm cu o serie de probleme sistemice interconectate, printre care consumul dincolo de limita resurselor planetei. Mai mult, ne confruntăm şi cu promovarea inegalităţii, dar şi cu instabilitatea economică crescândă. Singurul mod de a depăşi problemele sistemice este printr-un set de soluţii prin care să adresăm fiecare problemă în întregul ei. Adică trebuie să conştientizăm că alegerile noastre de zi cu zi şi comportamentul de consum au un impact asupra mediului şi subminează dreptul fundamental al generaţiilor viitoare către resursele comune. Ar trebui, în primul rând, să ne schimbăm paradigma de consum", spune Kriton Arsenis.

După el, fiecare poate avea o contribuţie, cât de mică, punând în practică soluţii la îndemână.

"Ar trebui să consumăm mai puţin, să refolosim, să reciclăm, să reducem cantitatea de gunoi produs, să reducem energia consumată şi să folosim mai des transportul în comun, nu maşinile private. Ar trebui, de asemenea, să reducem dependenţa noastră de lanţul de aprovizionare care este dependent de combustibili fosili, mai ales pentru mâncare", spune politicianul.

Mai mult, el pledează şi pentru promovarea produselor tradiţionale şi locale, spunând că trebuie încurajate agricultura sustenabilă, dar şi comercializarea legumelor şi fructelor ce provin de la ţărani.

De asemenea, europarlamentarul consideră că oamenii pot face toate aceste schimbări, dar că au nevoie să fie informaţi, sarcină ce le revine atât guvernelor, cât şi oamenilor de ştiinţă.

CURRICULUM VITAE

Traseu politic: activist de mediu, apoi europarlamentar

Grecul Kriton Arsenis, unul dintre cei mai tineri europarlamentari, spune că vârsta nu este neapărat un avantaj personal: trebuie să muncească mult pentru a dovedi că este un bun politician.

"Cert este că numărul tinerilor politicieni în Parlamentul European este în creştere, ceea ce le permite să participe mult mai activ la procesul de luare a deciziilor. Astfel, la nivel personal, problema vârstei nu face nicio diferenţă. Trebuie să muncesc la fel de mult pentru a-mi construi argumentele politice şi pentru a-mi construi relaţii cu colegii, ca să îmi văd viziunea pusă în practică", explică acesta.

În vârstă de 34 de ani, Kriton Arsenis este un foarte cunoscut activist în ţara natală, unde a luat parte la numeroase campanii de mediu, fiind un ecologist activ încă din adolescenţă. Mai mult, el are în palmares numeroase premii pentru proiectele sale de mediu.

După succesul pe care l-a înregistrat cu campania pentru dezvoltarea sustenabilă a insulelor de la Marea Egee, derulată între 2005 şi 2009, Arsenis a făcut trecerea spre politică, fiind recrutat de Mişcarea Socialistă PASOK. S-a născut la Thessaloniki şi a studiat dezvoltarea regională, atât în Grecia, cât şi la Universitatea Harvard (SUA).