Deşi, pe hârtie, România are un plan de combatere a defrişărilor ilegale, este pe ultimul loc în UE la capitolul acţiuni concrete şi riscă sancţiuni dure în următorii doi ani.

În 2007, în România, au fost tăiaţi ilegal 175.743 de metri cubi de pădure, potrivit "bilanţului" Ministerului Mediului. În anii care au urmat, cifrele arată "scăderi uşoare", cele mai recente - de la finalul trimestrului trei al anului 2010 - indicând un volum de 117.906 de metri cubi. Şi asta pentru că - au arătat autorităţile - România are un plan de combatere a tăierilor ilegale.

Se află însă pe ultimul loc, în Uniunea Europeană, la capitolul "acţiuni concrete". O spun oficialii europeni, care avertizează că această lipsă de acţiune va atrage, peste doi ani, sancţiuni dure pentru ţara noastră, care, în noiembrie 2012, va fi o bligată să aplice regulamentul european privind combaterea tăierilor ilegale.

"E păcat că o ţară ca România nu-şi protejează pădurile" "România şi Bulgaria nu au făcut progrese semnificative în privinţa combaterii tăierilor ilegale de păduri şi a creşterii suprafeţelor împădurite. (...) Iar România se află la coada Uniunii la capitolul grijă faţă de păduri", au explicat experţii europeni. Care au formulat şi o concluzie: "Pădurile protejează ecosistemul, menţin biodiversitatea şi reduc riscul de inundaţii. (...) E păcat ca o ţară cu specii rare şi o biodiversitate unică în lume - care include Delta Dunării - să nu-şi protejeze pădurile".

Păduri sub media europeană

Pe 17 octombrie 2008, Consiliul European a înaintat o propunere de regulament Parlamentului European privind combaterea defrişărilor ilegale. După doi ani de discuţii în comisii şi amendamente, în octombrie, regulamentul a fost aprobat de parlament. Iar pe 12 noiembrie a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care intră în vigoare. Fiind regulament, este obligatoriu ca toate statele membre să-l transpună în legislaţia naţională, demers pentru care au la dispoziţie o perioadă de 24 luni de la data intrării în vigoare.

În ultimii 15 ani, România a suferit pierderi uriaşe din cauza defrişărilor ilegale. Nu există o cifră oficială totală care să arate cât de mari sunt acestea, dar, potrivit Planului naţional de combatere a tăierilor ilegale de arbori, se estimează că 127.000 de hectare au fost distruse prin tăieri ilegale. Dintre acestea, 95.000 de hectare au fost rărite, iar restul au fost pur şi simplu rase. România are în total 6,3 de milioane de hectare de pădure, dintre care 4,2 milioane se află în proprietatea statului.

Dar pădurile reprezintă doar 26% din suprafaţa ţării faţă de aproape 30% cât este media europeană. Iar în unele judeţe gradul de împădurire este minuscul (spre exemplu, în Călăraşi este de doar 2%). Problema nu este însă doar a României. La nivel global, zilnic, suprafaţe echivalente cu 36 de terenuri de fotbal sunt defrişate în fiecare minut, adică 13 milioane de hectare pe an, potrivit calculelor lui Anke Schulmeister, coordonator al programelor de pădure ale WWF Belgia. Băncile de carbon ale lumii

Aproape două miliarde de oameni trăiesc, astăzi, în lume, exclusiv datorită pădurilor, spune, la rândul lui, Morten Thoreau, secretarul general al Asociaţiei Proprietarilor Europeni de Păduri. Potrivit acestuia, pădurile sunt "imense bănci de carbon ale lumii" prin care se poate reduce nivelul de emisii de dioxid de carbon. Mai mult, ele reprezintă o metodă de a ţine în frâu natura dezlănţuită.

Şi în planul României de combatere a defrişărilor ilegale este subliniată importanţa copacilor în prevenirea inundaţiilor şi alunecărilor de teren, probleme cu care ţara noastră s-a confruntat de-a lungul ultimilor ani.

"Exploatarea forestieră ilegală contribuie semnificativ la fenomenul global de despădurire şi provoacă daune enorme mediului înconjurător. Despădurirea reprezintă cauza a aproximativ 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (mai mult decât emisiile totale cauzate de sectorul transporturilor la nivel mondial) şi este una dintre principalele cauze ale distrugerii globale a biodiversităţii", se specifică, de altfel, şi în documentul european care a fost publicat recent în Jurnalul Oficial al UE.

Corupţia, la baza tăierilor ilegale

Tăierea ilegală de arbori este, de fapt, un act de corupţie, potrivit aceluiaşi document, care prevede măsuri clare pe care autorităţile statelor membre ar trebui să le ia până la finalul anului viitor. "Prin defrişări ilegale se înţelege recoltarea, prelucrarea, sau comercializarea lemnului fără a respecta legislaţiile naţionale", se arată în regulamentul adoptat de Parlamentul European.

Autorităţile din domeniu au identificat drept cea mai frecventă cauză care a dus la tăieri ilegale de păduri dorinţa de a obţine imediat venituri ilegale sau necuvenite, specifică mai ales locuitorilor din zonele foarte sărace.

Şi Ministerul Mediului identifică drept cauze sărăcia şi dorinţa de a obţine rapid venituri ilegale. Dar reprezentanţii instituţiei române atrag atenţia că "tăierile ilegale au fost constatate cu preponderenţă în pădurile private, pentru care proprietarii au refuzat să încheie contracte de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice".

Această concluzie nu face decât să arate că ceea ce subliniază raportul UE este real: corupţia stă la baza defrişărilor ilegale. "Fenomenul tăierilor ilegale nu este controlat de autorităţi în principal din cauza corupţiei. Autorităţile nu recunosc, chiar neagă faptul că fenomenul a luat amploare în ultimii ani. Ca urmare, nici nu încearcă să găsească soluţii", conchide Luminiţa Tănasie, directorul Programului Dunăre Carpaţi România al a sociaţiei WWF.

117.906 de metri cubi de pădure au fost defrişaţi ilegal până la finele trimestrului trei al acestui an

"Pădurile protejează ecosistemul, menţin biodiversitatea şi reduc riscul de inundaţii. E păcat ca o ţară cu specii rare şi cu o biodiversitate unică în lume - care include Delta Dunării - să nu-şi protejeze pădurile. România se află la coada UE la capitolul «grija faţă de pădure».", OFICIAL EUROPEAN

ACUZAŢII Proiect românesc incomod

Acum doi ani, asociaţia WWF România, cu finanţare de la Banca Mondială, a elaborat un sistem de urmărire electronică la nivel naţional a lemnului exploatat care intră în circuitul economic. Astfel, sub numele SUMAL, sistemul a colectat deja date pe doi ani, dar nu s-a realizat nicio analiză a acestora pentru a se stabili unde sunt probleme şi pentru a se încerca soluţionarea lor de către autorităţi, a explicat Luminiţa Tănasie, directorul WWF Programul Dunăre Carpaţi România.

În plus - subliniază aceasta -, "există presiuni pentru a se întrerupe utilizarea programului şi pentru a se reveni la situaţia în care nu a existat un control prea bine pus la punct al cantităţilor de lemn care sunt exploatate şi al celor care intră în sistemul de procesare în numeroasele firme de prelucrarea a lemnului".

Potrivit Luminiţei Tănasie, cea mai eficientă cale de a stopa fenomenul este ca statul să elaboreze şi să pună în practică un pachet de măsuri care să-i sprijine pe proprietarii de pădure.

Astfel, printre propunerile reprezentanţilor WWF se numără reducerea sau chiar scutirea de impozit pentru pădurile gospodărite - în principal pentru menţinerea unor habitate şi specii rare sau periclitate sau pentru a proteja serviciile de mediu -, şi plăţi compensatorii pentru pădurile care se găsesc în parcuri naţionale sau în alte arii protejate şi pentru pădurile seculare din afara ariilor protejate, dar şi reducerea unor taxe şi impozite pentru pădurile în cazul cărora s-a obţinut o certificare a managementului. DIN 2012

Măsurile europene vor fi obligatorii şi pentru România peste doi ani

Regulamentul european, care va fi obligatoriu şi pentru România, se bazează pe principiul precauţiei (due dilligence), conform căruia operatorii care introduc lemn şi produse derivate pe piaţa comunitară trebuie să aplice un sistem (sistemul de due diligence) care le va permite să reducă riscul de a vinde produse din lemn tăiat ilegal.

Concret, "sistemul va include măsuri şi proceduri care le vor permite operatorilor să identifice o riginea lemnului şi a produselor din lemn, să obţină accesul la informaţii privind modul de respectare a legislaţiei aplicabile şi să gestioneze riscul de a introduce pe piaţa comunitară lemn recoltat în mod ilegal", se arată în regulament.

Mai mult, scopul măsurilor este "de a împiedica o peratorii să introducă lemn pe piaţa comunitară în absenţa unei asigurări rezonabile în privinţa legalităţii acestuia, contribuind, prin urmare, la eforturile globale de a com bate exploatarea forestieră ilegală". Iar legalitatea se defineşte, potrivit legiuitorului european, pe baza legislaţiei din ţara de recoltare, a plicabilă gestionării pădurilor, recoltării lemnului şi comerţului cu lemn.

Sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive

Dar, pentru "a evita împovărarea administrativă inutilă" şi ţinând cont de faptul că multe produse din lemn trec prin diverse procese înainte şi după ce sunt introduse pe piaţă pentru prima dată, cerinţele din noul re gulament european se vor aplica doar operatorilor care introduc pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piaţa comunitară, şi nu tuturor celor implicaţi în lanţul de distribuţie.

De asemenea, documentul prevede şi sancţiuni financiare dure: "E necesar ca statele membre să asigure faptul că încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament se pedepseşte prin sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive (amenzi consistente şi pedepse penale care să descurajeze tăierile ilegale - n.r.)", se arată în regulament.

Cât despre sistemul pe care România trebuie să-l pună pe picioare, acesta trebuie să permită accesul la informaţiile referitoare la lemn şi produse din lemn, inclusiv descrierea, ţara din care provine lemnul, volumul sau masa, denumirea şi adresa operatorului care l-a furnizat, dar şi informaţii referitoare la respectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia aplicabilă.

"Tăierea ilegală de arbori este un act de corupţie. Prin defrişare ilegală se înţelege recoltarea, prelucrarea sau vânzarea ilegală a lemnului.", REGULAMENT EUROPEAN