Fosta şefă a SOV Invest, Ioana Maria Vlas, spune că se teme că, odată ajuns în instanţă, dosarul "Sorin Ovidiu Vîntu - FNI" va beneficia de clemenţa judecătorilor.

Pe 24 mai 2012 s-au împlinit 12 ani de la căderea oficială a Fondului Naţional de Investiţii. Coincidenţă, procurorii au decis punerea sub acuzare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, pentru instigare la delapidare şi spălare de bani. Ancheta în acest dosar urmează să stabilească cine sunt vinovaţii de căderea FNI, dar şi unde s-au dus cele 15.000 de miliarde de lei vechi, banii celor aproximativ 300.000 de păgubiţi. Fostul preşedinte al SOV Invest, Ioana Maria Vlas, condamnată la zece ani de închisoare în acest caz, spune că procurorii din acest dosar sunt profesionişti. "Vor să-şi facă treaba. Au citit tot ce trebuie să citească," este convinsă "mama FNI".

Vlas a fost la Parchet şi a dat o declaraţie de martor împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu. "Am spus că îmi menţin declaraţiile date în proces, am punctat câteva lucruri. De exemplu, SOV a făcut o şedinţă în care a ameninţat salariaţii. Trebuia să facem nişte raportări în fals. Şi au am semnat astfel de rapoarte în fals. Mi-am asumat faptul că am minţit şi am plătit pentru asta", a declarat, pentru EVZ, Ioana Maria Vlas. Ea a mai explicat procurorilor unde s-a dus o parte din banii investitorilor FNI: "În conturile personale ale lui SOV". Cum au fost umflate unităţile FNI

Raportul de expertiză financiar-contabilă efectuat în anul 2003 este proba cheie în acest dosar. Astfel, s-a constatat că, pe toată perioada de funcţionare a FNI, între 15 septembrie 1995 şi 24 mai 2000, valoarea unităţii de fond a certificatului de investitor nu a fost niciodată calculată aşa cum prevedea legea.

Cifrele erau umflate artificial, de către directori de la SOV Invest, iar datele se raportau la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. La înfiinţare, unitatea de fond FNI a fost stabilită la 1.000 de lei, pentru ca în luna mai 2000, ultima valoare anunţată să ajungă la 103.720 de lei. Expertiza contabilă a stabilit că unitatea de fond la prăbuşirea FNI valora în mod real doar 7.060 de lei. Probele ignorate erau în dosar

Această expertiză a fost întotdeauna în acest dosar, iar procurorul care a intrumentat căderea FNI, Irinel Păun, a folosit-o doar parţial:"Probe au existat dintotdeauana. Cele pe care Irinel Păun le-a avut la dispoziţie, dar nu le-a folosit. În primul rând este vorba de actul prin care Vîntu l-a împuternicit pe Nicolae Popa să facă o serie de delapidări din cont, în aşa fel încât banii să ajungă în final în contul lui personal. Acest lucru a fost scris negru pe alb în rechizitoriu prăbuşirii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, în capitolul FNI: «fructul infracţiunilor comise de Popa cu ajutorul lui SOV»", şi-a vărsat oful Vlas. Trei martori au murit

Ioana Maria Vlas este sceptică cu privire la modul în care acest dosar va fi soluţionat de către magistraţi: "Nu ştiu cum arată rechizitoriul şi ce se va întâmpla în justiţie. Îmi este teamă de ce se va întâmpla în instanţă. De asemenea, mulţi martori cheie din acest dosar au decedat. Doi martori importanţi, şeful pieţelor de capital de la Banca Agricolă şi Valentin Diaconiţă, şeful bazei de date de la FNI - sunt decedaţi. Adevărul este că SOV Invest era controlat din altă parte. Nu ştiu câţi bani o mai fi având Sorin Ovidiu Vîntu. În cazul în care va fi găsit vinovat, bunurile sale imobiliare, care au fost puse sub sechestru, vor fi vândute. Dar nu ştiu câţi bani se vor recupera".

Cei mai mulţi investitori FNI şi-au primit o parte din bani. Asta, după ce, pe 6 decembrie 1999, FNI şi CEC au semnat un aşa-numit contract de cauţiune-fidejusiune, potrivit căruia CEC garanta 100% despăgubirea investitorilor în cazul în care fondul se prăbuşea. Deşi contractul a fost aprobat chiar de ministrul de Finanţe de atunci, Decebal Traian Remeş, vinovat pentru ce avea să urmeze a fost găsit doar şeful de atunci al CEC, Camenco Petrovici. Acesta a murit în timpul procesului, în 2005. Justiţia a decis ca despăgubirile să se facă la ultima valoare anunţată, ceea ce a dus în final la o notă de plată de 7.480 de miliarde de lei – aproximativ 350 de milioane de dolari.

Suma a fost preluată la datoria publică, pentru a nu produce falimentul CEC şi, de atunci, în fiecare an, se alocă de la bugetul de stat sume consistente către AVAS, pentru plata eşalonată a despăgubirilor. Popa, "vinovat de obedienţă şi loialitate"

Procurorii au adunat zeci de martori în acest dosar. Cel mai important, fugarul Nicolae Popa, fostul administrator al SOV Invest, a refuzat să-l implice până în acest moment pe Vîntu. Popa a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în acest dosar. În declaraţilie date la Parchet acesta aruncă, în continuare, vina pe Ioana Maria Vlas. În replică, "mama FNI" susţine că Nicolae Popa, "dacă în sfârşit, ar vrea să iasă totul la iveală" ar putea fi cel mai important martor din anchetă. "El este vinovat de obedienţă şi loialitate faţă de Sorin Ovidiu Vîntu. Nu el este cel care s-a folosit de aceste fonduri, ci şeful său, Sorin Ovidiu Vîntu, direct şi personal. Dacă spune adevărul, Vîntu este bun de închis. Alţi martori ar fi cei din staff-ul SOV Invest, care administra FNI. Problema este că, şi acum, aceşti copii au fost timoraţi de Vîntu. Tot timpul s-a purtat cu ei ca un zbir," i-a catalogat sumar "mama FNI".

Click pe imagine pentru a mări

FNI a fost înființat în septembrie 1995. Sute de mii de oameni și-au pus toate speranțele și economiile în el FOTOGRAFII: ARHIVA EVZ Citiţi şi:

• Greşelile lui SOV, "demolatorul" FNI
• EXCLUSIV: Ce imobile a cumpărat SOV cu banii FNI
• "Golanașu` mic" al lui Vîntu, întemnițat la Penitenciarul "Rahova"
• Sorin Ovidiu Vîntu, urmărit penal în dosarul căderii FNI și a falimentării a trei bănci
• 300.000 de păgubiți FNI așteaptă ca Vîntu să plătească. Parchetul General a reluat cercetările
• După ce a fost eliberat, Vîntu s-a întâlnit cu Popa