''Sunt mai mult decât contrariată de faptul că o firmă se consideră autorizată să vândă cetăţenia unei ţări împotriva voinţei cetăţenilor săi după un acord scris meschin, cu un guvern care n-a avut în această privinţă niciun mandat''. Cuvintele aparţin lui Dafne Caruana Galizia. Într-o postare pe blogul său, Running Commentary, îi scria lui Christian Kalin, preşedintele societăţii de consultanţă Henley&Partners. O scoietate specializată în construirea de sisteme pentru a atrage bogaţii care vor să capete a doua cetăţenie europeană.

Guvernul din La Valetta are un contract cu ei care va expira în 2019. Dar nu sunt singurii: Henley&Partners lucrează de decenii întregi în toată lumea, iar de doi ani forţează pentru introducerea unui sistem asemănător şi în Italia.

Condiţii de îndeplinit
Din 2014 (anul începerii programului) până astăzi, circa 1.000 de străini au obţinut cetăţenia malteză, la costul minim de 1 milion de euro: 650 de mii pentru a depune cererea principală (aceea a capului de familie, ceilalţi membri  plătesc mai puţin), la care se adaugă 150 de mii, pentru cel puţin 5 ani să investească în obligaţiuni sau acţiuni în firme malteze. Apoi, e necesară cumpărarea de locuinţe de cel puţin 350 de mii de euro, sau să se plătească 80 de mii de euro chirie timp de 5 ani. După un calcul, singurii care găsesc ''convenabilă'' o investiţie de acest tip sunt persoane cu un patrimoniu de nu mai puţin de 5 milioane de euro.

O parte din comoara produsă de industria cetăţeniilor a devenit unul dintre stâlpii pe care se sprijină o parte a bunăstării Maltei: înseamnă circa 2,5% din PIB. De fapt, economia malteză e dependentă de acest trafic: ''În Malta se investeşte doar în construcţii şi paşapoarte'', explică Michael Briguglio, sociolog şi consilier din partea opoziţiei, Partidul naţionalist.

Sliema este locul unde locuiesc majoritatea ''noilor maltezi''': potrivit ultimului raport al oficiului statal maltez care controlează vânzarea cetăţeniilor, este vorba cam de 78% dintre ciudaţii cumpărători de paşapoarte. Efectul – pe termen lung – ar putea să fie simţit de economia locală: FMI afirmă că pentru  a cumpăra casă în Malta, trebuie să te aştepţi la taxe foarte mari cât şi preţul uriaş.

Armata lui Putin
Să luăm de exemplu pe Arkady Voloj, Boris Mints şi Alexander Nesis. Potrivit La Repubblica, sunt trei ruşi care au în comun un paşaport maltez, un cont gras în bancă şi o (presupusă) strânsă legătură cu Vladimir Putin. SUA îi are trecuţi pe o listă, lista Kremlin, în care sunt incluşi miliardarii ruşi consideraţi apropiaţi Kremlinului. Pentru ei, cetăţenia malteză e o carte de jucat în cazul în care lista s-ar putea transforma în sancţiuni efective. Potrivit unei cercetări interne a Henley&Partners, motivul principal pentru care întreprinzătorii cumpără cetăţenia este posibilitatea de a călători în toată Europa fără viză. O uşă deschisă în toată Europa.

Un exemplu interesant: Vasim Vasiliev a devenit cetăţean maltez în 2017. De meserie este vicepreşedinte la A.S. Monaco, clubul de fotbal din Principatul Montecarlo. Născut în Rusia, a investit în Malta, după ce a obţinut paşaportul, într-o firmă locală. ''Sunt mândru de a împărtăşi valorile malteze'', spune el batându-se cu pumnii în piept. Nu clarifică însă dacă locuieşte sau nu în Malta…