Patru români care au călătorit în Zanzibar s-au îmbolnăvit de malarie severă. Unul dintre ei se află în stare gravă, internat la terapie intensivă.

Patru cazuri de persoane infectate cu malarie au fost înregistrate în ultima lună la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”. Cetățenii români au călătorit în Zanzibar.

Patru cazuri de malarie la români care au călătorit recent în Zanzibar

Tratamentul împotriva malariei, esențial în momentul în care călătorim în zone endemice:

„Reprezentanții Societăţii Române de Boli Tropicale şi Medicina Călătoriei, precum şi ai Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” atrag atenţia asupra importanţei realizării tratamentului profilactic împotriva malariei, precum şi a altor boli specifice, atunci când sunt programate călătorii în zone endemice.

În ultima lună, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” s-au înregistrat patru cazuri de malarie severă, la pacienţi care au călătorit recent în Zanzibar”, se arată într-un comunicat.

Doi dintre pacienți au fost externați

Ceilalți doi pacienți sunt încă la spital, unul dintre ei în stare gravă:

„Unul dintre ei este în terapie intensivă cu o formă extrem de gravă. Al doilea, să vedem, are cam 48 de ore de la internare, ceilalți doi au reușit să fie externați în bună stare, dar ne îngrijorează frecvența cu care au apărut aceste cazuri și toți în aceeași destinație și fiecare dintre ei spunând că nu au avut habar de profilaxie, ceea ce este foarte grav”, a precizat Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Victor Babeș, la Digi24.

Medicii atrag atenția oamenilor să se informeze despre pericolele potențiale din timpul călătoriilor în zone exotice:

„Noi suntem obișnuiți să vedem cazuri de malarie de import din toată Africa, dar din Zanzibar au fost destul de puține cazuri, pentru că în ultimii ani transmiterea a fost mai redusă acolo, dar profilaxia a fost recomandată întotdeauna.

Și în afara faptului că sunt patru pacienți cu forme grave de boală, ei, din păcate, au primit informații contradictorii de la agențiile de turism cu care au călătorit acolo, respectivele agenții spunându-le că nu au nevoie de profilaxie. În al doilea rând, la întoarcerea în țară, în momentul în care a debutat simptomatologia de boală, prezentarea lor la medic a fost destul de tardivă, fapt care a agravat evoluția bolii la acești pacienți”, a declarat Simin Aysel Florescu.

Agențiile de turism sunt îndemnate să îndrume turiștii către cabinetele medicale specializate în boli infecțioase

Turiștii sunt sfătuiți să se informeze înainte de a pleca în călătorie:

„Pentru turiştii care călătoresc în destinaţii ce sunt considerate zone endemice de malarie, recomandăm în primul rând prezentarea la medicul specialist de boli infecţioase şi, dacă destinaţia o impune, administrarea unui tratament profilactic atât contra malariei, cât şi a altor afecţiuni specifice zonelor respective, care se pot preveni”, a declarat Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, potrivit comunicatului de presă.

Malaria este una dintre problemele majore de sănătate publică la nivel mondial, provocând 350-500 de milioane de infecții în întreaga lume și aproximativ un milion de decese anual.

Malaria, o boală care poate fi fatală

Malaria este o boală transmisă prin înţepătura ţânţarului Anopheles în zonele endemice.

Agentul patogen al malariei a fost descoperit în anul 1880, în Algeria, de către medicul francez Alphonse Laveran. Boala poate fi cauzată de una dintre cele patru specii de protozoare din genul Plasmodium: P. falciparum, P. vivax, P. ovale sau P. malariae, transmisă de țânțarii Anopheles.

Transmiterea malariei are loc în zone extinse din America Centrală și de Sud, Africa, Asia, Europa de Est și Pacificul de Sud. În zonele endemice precum Africa tropicală, incidența malariei este mai mare la copiii sub cinci ani, din cauza imunității scăzute.

Malarie în România. Boala a fost eradicată în mare parte în secolul XX

Pe parcursul secolului al XX-lea, malaria a fost eradicată din multe zone, inclusiv din întreaga Europă. Ca urmare, boala este acum limitată în esență la țările tropicale. Odată cu schimbările climatice globale, potențialul de reapariție a malariei în țările în care a fost eradicată anterior există, dar este relativ mic.

Din cauza numărului mare de cazuri aduse în Europa, malaria este în principal o problemă a celor care călătoresc în zone exotice.

Prezentarea clinică a malariei depinde foarte mult de tiparul și intensitatea transmiterii malariei în zona de rezidență, ceea ce determină gradul de imunitate protectoare dobândită și, la rândul său, profilul clinic al bolii.

Perioada de incubație variază în principal între 7 și 15 zile, dar s-au observat perioade lungi de incubație de câteva luni, în funcție de pacienți și de speciile de Plasmodium.

Simptomele și cum se manifestă boala

Malaria se caracterizează prin febră și simptome asemănătoare gripei, inclusiv frisoane, dureri de cap și stare de rău, iar aceste simptome pot să se repete la anumite intervale de timp. Infecțiile cu P. falciparum pot provoca convulsii, confuzie mentală, insuficiență renală, comă și deces, în special la copiii mici.

Toate cele patru specii de Plasmodium sunt transmise prin mușcătura unei femele de țânțar Anopheles. Se cunosc aproximativ 60-100 de specii capabile să transmită malaria în lume.

Ocazional, transmiterea are loc prin transfuzie de sânge, transplant de organe, folosirea acelor sau în mod congenital de la mamă la copil.

Persoanele expuse la simptome grave și măsurile de prevenire

În zonele endemice, persoanele cu risc mai mare de malarie severă sunt copiii sub cinci ani și femeile însărcinate.

Prevenirea malariei se bazează în prezent pe două metode complementare: chimioprofilaxia și protecția împotriva înțepăturilor de țânțar. Deși mai multe vaccinuri împotriva malariei sunt în curs de dezvoltare, niciunul nu este încă capabil să rezolve problema.

Chimioprofilaxie

În Europa, chimioprofilaxia malariei se face doar pentru călătorii din țările cu malarie endemică, care sunt clasificate în trei (sau patru) grupuri, pentru a determina ce medicament este recomandat pentru chimioprofilaxie. Alegerea medicamentelor depinde de destinația călătoriei, durata de expunere potențială la vectori, modelul de rezistență al paraziților, nivelul și sezonalitatea transmiterii, vârstă și sarcină.

Măsuri de protecție împotriva înțepăturilor de țânțari

Din cauza obiceiurilor de hrănire nocturne ale majorității țânțarilor Anopheles, transmiterea malariei are loc în principal noaptea.

Măsurile de protecție personală pentru a reduce riscul de înțepături de țânțari includ utilizarea de plase de țânțari pentru pat (de preferință plase tratate cu insecticide), dormitul sau odihna în camere cu ecrane luminoase sau cu aer condiționat, purtarea de haine care acoperă cea mai mare parte a corpului și utilizarea de repelenți în conformitate cu instrucțiunile indicate pe eticheta produsului.

Diagnostic

Confirmarea de laborator a malariei se face prin identificarea paraziților malariei în frotiul de sânge.

Metodele alternative pentru diagnosticul de laborator includ detectarea antigenului folosind teste de diagnosticare rapidă, o alternativă utilă în situațiile în care diagnosticul microscopic nu este disponibil.

De asemenea, boala se poate identifica prin diagnosticul molecular, care este mai precis decât microscopia dar și mai scump și (în prezent încă) necesită un laborator specializat.

Boala mai poate fi identificată prin serologie, utilizând imunofluorescență indirectă (IFA) sau test imuno-sorbent legat de enzime (ELISA). Serologia nu detectează infecția actuală, ci mai degrabă măsoară existența anterioară a malariei.

Malarie în România. Cum poate fi tratată boala

Deși malaria poate fi fatală, bolile și decesele cauzate de malarie pot fi prevenite.

Diagnosticul și tratamentul prompt sunt elementele de bază ale controlului malariei. Nu există o schemă universală de tratament.

Medicamentele disponibile în prezent pentru tratamentul malariei includ clorochină, amodiachină, primachină sulfadoxină-pirimetamina, meflochină, atovaquone-proguanil, chinină, doxiciclină și derivați de artemisină adesea utilizați în terapia combinată.