Mâinile Beijingului asupra Israelului: miliardele investite în portul Haifa și inspecția refuzată Statelor Unite Noul front al rivalității cu Washingtonul

IL FATTO QUOTIDIANO: Shanghai International Port Group (SIPG), ca parte a Inițiativei Belt and Road, construiește un nou terminal pentru containere pe o suprafață de 830.000 de metri pătrați, în care va avea dreptul să funcționeze timp de 25 de ani. O operațiune care îngrijorează Statele Unite și care va crea „cel mai avansat port de la Marea Mediterană”.

Israelul „devine o țintă a expansionismului geo-economic al Chinei”

Israelul „devine o țintă a expansionismului geo-economic al Chinei”, care „sapă în tăcere o fisură între doi parteneri strategici precum Statele Unite și statul evreu, care în curând, aproape fără să-și dea seama, s-ar putea afla în dezacord”.

Acestea sunt cuvintele alarmante pe care Blaise Mizstal, vicepreședintele grupului de reflecție de la Washington, Institutul Evreiesc pentru Securitate Națională din America (Jinsa), le-a spus publicaţiei The Algemeiner, pe marginea prezentării raportului întocmit chiar de Jinsa şi intitulat emblematic „Combaterea angajării chineze în Israel“.

Faptul că Beijingul urmărește o geopolitică ghidată de ambițiosul proiect de interconectare globală al Belt and Road Initiative nu este nimic nou, deoarece inițiativa implică peste șaptezeci de țări. Ceea ce a trecut până acum neobservat este potențialul central, în cadranul asiatic al proiectului, al Israelului, principalul aliat al Statelor Unite din Orientul Mijlociu și protectorul politicilor sale regionale.

Au fost investiți deja trei miliarde de dolari

Prezentarea raportului Jinsa a sosit aproape simultan cu o știre în anumite privințe neașteptată și care subliniază o imagine problematică: la data de 1 februarie, ziarul israelian Haaretz a dezvăluit că la sfârșitul anului trecut, autorităţile de la Tel Aviv au respins cererea Statelor Unite de a inspecta portul Haifa.

Washingtonul, de fapt, privește cu îngrijorare ceea ce se întâmplă de un an în orașul de coastă israelian: lângă vechiul port al orașului, Shanghai International Port Group (SIPG) construiește un nou terminal pentru containere pe o zonă de 830 mii de metri pătrați, a cărui finalizare este programată pentru acest an și unde va avea dreptul să funcționeze timp de 25 de ani.

Au fost investiți deja trei miliarde de dolari, pentru ceea ce, potrivit celor spuse de președintele Sipg la o conferință din ianuarie 2020 în China, va fi „cel mai avansat port din Marea Mediterană, semi-automatizat, cu tehnologii 5G și capabil să funcționeze pe deplin până la tranzitarea a 1,86 milioane de containere anual“.

Probleme pentru flota militară a SUA

Două aspecte interconectate îngrijorează Statele Unite: tehnologiile de supraveghere folosite de chinezi și amplasamentului noului terminal, care se află la mai puțin de un kilometru de docurile bazei militare israeliene, unde acostează navele americane din cea de-a șasea flotă, care ar putea fi subiectul activităților serviciilor de spionaj chinez.

Preocupări care au fost cumva formalizate deja anul trecut, prin prezentarea în Senatul SUA a Legii de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2020, în care se menţionează „preocupările serioase în ceea ce privește securitatea versus contractele de leasing ale portului Haifa”, iar guvernul israelian este invitat să „ia în considerare implicațiile investițiilor străine în țară”.

La rândul său, guvernul israelian a precizat că, din punct de vedere tehnic, SIPG este o venture company înregistrată în Israel, deși cu capital şi părți interesate chinezeşti, însă poziția statului evreu este de fapt mai complexă, deoarece investițiile în cauză privesc sectoare strategice.

Haifa ia locul Beirutului

Tel Aviv are numai beneficii de pe urma extinderii portului Haifa: în special având în vedere utilizabilitatea redusă a portului Beirut, lovit de o explozie devastatoare în august 2020. Proiectul chinez promite un volum imens de comerț către Israel și, aşa cum reamintește Altay în The Diplomat, mai mult comerț înseamnă crearea de interconexiuni și interdependențe, care ajung să mărească costurile unui conflict, realizând astfel un efect de „inducere a păcii”.

Dacă pentru China proiectul Haifa face parte din Inițiativa Belt and Road, pentru Tel Aviv, cuvântul cheie este MAGIC: Mediterranean Arabia Gulf International Corridor, Coridorul internațional al Golfului Arabiei Mediteraneene.

Pe scurt, o încercare de a consolida o convergență geopolitică la nivel comercial, chiar dacă în prezent lipseşte întreaga infrastructură rutieră sau feroviară pentru conectarea diferitelor țări. Cu toate acestea, într-un context regional mai stabil, nu există nicio îndoială asupra faptului că Beijingul continuă să investească în infrastructură ca parte a Belt And Road, deschizând un nou și foarte probabil subestimat capitol în rivalitatea cu Washingtonul.

Schimburile comerciale dintre China și Israel s-au dezvoltat foarte mult

De când au stabilit relații diplomatice în 1992, schimburile comerciale dintre China și Israel s-au dezvoltat foarte mult: în 2017, exporturile israeliene către China au ajuns la 4 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Beijing erau de 6 miliarde de dolari.

Investițiile chineze în Israel s-au ridicat la aproximativ 11 miliarde de dolari în aceeași perioadă, chiar dacă acestea reprezintă doar 3% din investițiile chineze în străinătate.

Cu toate acestea, Tel Aviv-ul nu a ignorat semnalele de alarmă emise de Washington: în octombrie anul trecut, în urma ultimei presiuni americane, guvernul a anunțat înființarea Comitetului pentru aprobarea investițiilor strategice, un nou organism însărcinat cu monitorizarea investițiilor și, mai ales pentru a se asigura că firmelor chineze care operează în Israel nu li se oferă acces la date ale cetățenilor israelieni sau americani sau informații despre sectorul securității cibernetice.

Trebuie reamintit că la începutul noului mileniu, Washingtonul a împins Tel Aviv-ul să întrerupă toate relațiile de apărare cu Beijingul, menținând doar relații comerciale în sfera civilă și anulând mai multe acorduri deja existente cu chinezii. Din 2004, cele două țări nu au mai avut relații în industria de apărare.

Articol de Lorenzo Forlani

Traducerea Cătălina Păunel, RADOR