Aceste incendii nu sunt chiar nevinovate”, declara luni Nikos Toskas, ministrul Apărării Civile, despre focurile care au pârjolit penisula Atica, regiune unde se află și capitala Greciei. Acestea au provocat cel puțin 79 de morți, cea mai tânără victimă fiind un bebeluș de șase luni, care a murit sufocat cu fum. Alte cel puțin 200 de persoane au fost rănite, iar numărul celor dispăruți nu a fost contabilizat încă.

Primarul Atenei, Giorgos Kaminis, a declarat la rândul său că este posibil ca incendiile să fi fost provocate de o mână criminală.

Suspiciunea în legătură cu originea sinistrului a fost întreținută și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tsanakopoulos, care a subliniat concomitența incendiilor: „Cincisprezece focuri au izbucnit simultan pe trei fronturi diferite în regiunea Atenei”, a declarat el.

Guvernul grec a solicitat de la Statele Unite drone care să survoleze zonele afectate de incendii pentru a depista indicii suspecte sau activități ale posibililor incendiatori.

„Nu este un accident”

Spre deosebire de oficialii greci, Serafim Tsiougris, președintele Sindicatului PanElen al Pompierilor Voluntari, vorbește fără înconjur de mâini criminale: „Pot spune fără nici un fel de rezerve: nu este vorba de un accident. Când un incendiu uriaș izbucnește în Kineta, și alte incendii izbucnesc în mai multe locuri din Atica în același timp, este o coincidență prea mare.”

Incendiile de pădure din Grecia sunt adesea provocate de speculanții de terenuri, pentru a crea noi zone construibile. Scopul lor este ca pe locul pădurilor arse să se ridice construcții, autorizațiile de la autorități fiind obținute post-factum.

Speculanții exploatează legile „flexibile” ale Greciei, dar mai ales faptul că aceasta este singura țară din Uniunea Europeană care nu are un registru forestier. Din cauza prețurilor mari ale proprietăților imobiliare, speculanții vânează mai ales zonele de coastă ale Greciei și regiunea Atenei.

Pe de altă parte, așa cum declara pentru Financial Times un locuitor din stațiunea Mati, „multe case de vacanță sunt construite ilegal în mijlocul pădurilor de pini”, ceea ce sporește riscul unor incendii. Mati a fost rasă de pe fața pământului de incendii. Peste 1000 de case și 300 de mașini au ars.

Criza economică prelungită din Grecia și starea de austeritate impusă de creditorii internaționali au determinat reduceri masive ale cheltuielilor publice, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii incendiilor.

În Atica, o regiune care cuprinde și capitala Atena, locuiesc peste 3,8 milioane de oameni. Acum este vârful sezonului de turism în Grecia, sector economic care aduce venituri de peste 15 miliarde de euro anual, adică 8% din PIB.

 

Amenințarea asimetrică a incendiatorilor

În anul 2007, Grecia s-a confruntat cu un șir de incendii devastatoare de-a lungul întregii veri. Zona cea mai afectată a fost Peloponezul. Ancheta a fost desfășurată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție de la Atena. Șeful anchetei a fost Dimitris Papangelopoulos, care în mod normal se ocupa de cazurile de terorism.

Viron Polidoras, ministrul Ordinii Publice, explica de ce consideră că în cazul incediilor de acum unsprezece ani trebuiau aplicate legile și procedurile antitero: „Putem afirma că acesta constituie o amenințare asimetrică.”

Incendii și case noi

„Amenințare asimetrică” este un termen folosit de obicei în cazurile atacurilor sinucigașilor cu bombă.

Dimitris Karavellas, directorul orga ni zației ecologiste World Wildlife, filiala din Grecia, declara la vremea respectivă „Grecia are o cultură a incendierii. Considerăm încă pădurea ca pe o bucată de pământ care trebuie dezvoltată.” El a adăugat: „Există situații când într-un an avem incendii de pădure și în anii următori acolo nu mai erau decât case.” Ancheta din 2007 s-a împotmolit pe fondul acuzațiilor reciproce dintre taberele politice.