Evenimentul Zilei > EVZ Special > Mădălin Hodor, o cârtiță care distruge imaginea CNSAS din interior
Mădălin Hodor, o cârtiță care distruge imaginea CNSAS din interior

Mădălin Hodor, o cârtiță care distruge imaginea CNSAS din interior

În 12 aprilie a.c. preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu şi sociologul Dorel Abraham erau prezentaţi de revista „22” ca fiind „pe lista colaboratorilor Securității”! Previzibil, opinia publică s-a scindat, instantaneu, în două tabere. Cel care a făcut publică lista în „22” este Mădălin Hodor, cercetător acreditat, dar și consilier angajat al Colegiului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). Pentru încălcarea regulamentului intern și a legii de funcționare a CNSAS, Hodor a fost suspendat din calitatea de cercetător acreditat, zilele trecute. Suspendarea a fost dispusă de o comisie a Colegiului, unde 11 membri au votat „pentru” și doar doi i-au ținut partea lui Mădălin Hodor.

După apariția listei cu numele a 200 de intelectuali, despre care se spunea că au colaborat cu Securitatea, au apărut și informații despre ce se ascunde în spatele acestui demers ciudat prin faptul că nu s-au respectat procedurile legale. Evenimentul zilei a investigat cu seriozitate subiectul și a prezentat concluziile în câteva articole din luna aprilie.

Au fost persoane care s-au arătat intrigate de prezenţa unui „NU” în dreptul numelui actualului pre- şedinte al Academiei Române, prof. univ. Ioan Aurel Pop, elaborând diverse ipoteze explicative şi arătându-se neconvinşi pe deplin că simpla prezenţă pe un tabel echivalează cu o reală colaborare cu Securitatea!

Această atitudine l-a făcut pe autorul „bombei de presă” să revină cu precizări. Pe 16 aprilie a.c. dă o declarație în Ziarul de Iași în care spune cu fermitate că „nu încape nicio îndoială că aceste persoane aflate pe listă ar fi colaborat cu Securitatea”. Și explică în detaliu concluzia sa, uitând că nu a prezentat nicio probă concretă: „Vorbim de persoane care fac parte din lumea intelectualității, deci nu de colaboratori de ocazie, care ar fi colaborat cu Securitatea. Aceste persoane au fost în legătură cu persoane plecate în străinătate, au intrat în familiile plecate peste hotare sau au participat la diferite conferințe în străinătate”.

Într-un alt articol, publicat a doua zi, 17 aprilie, în revista „22”, Mădălin Hodor afirmă: „Fără să intru prea mult în detalii, susţin cu tărie că este exclus, repet, exclus, ca UM 0225 să fi trecut pe listă colaboratori ai săi pe care să-i trimită spre înregistrare în cartotecă şi abia ulterior (căci este evident că notarea este ulterioară) să revină asupra lor pentru a spune că nu sunt de fapt colaboratori. Dacă persoanele în cauză nu erau colaboratori, nu ar fi fost trecuţi pe listă de la bun început, ci pe lista celor care urmau să fie scoşi din evidenţă (cum vom vedea în cea de a doua parte a documentului). Deci notarea nu are legătură cu situaţia lor din momentul emiterii listei, ci cu una ulterioară”. Altfel spus, ofiţerul care a întocmit lista era mai presus de orice eroare omenească, deţinea date actualizate şi dincolo de orice dubiu, astfel că produsul muncii sale de cercetător acreditat – tabelul cu „colaboratorii” aflaţi „în legătura” U.M. 0225 – reprezintă „adevărul şi numai adevărul”!

 

Ce adevăruri conține Lista Securității

Să începem prin a parcurge tabelul/ lista cu pricina. La poziţia 123 din listă scrie „Nicolescu Adrian Victor”, apoi, adăugat de mână, „Nec.”[unoscut] şi „Scos la 23 X 84”.

Această însemnare poate arăta că respectiva persoană fusese trecută de vreun ofiţer zelos, dornic să arate şefilor cât de multe contacte a stabilit el, pe vreo listă de posibili/viitori colaboratori/persoane de sprijin/surse de influenţă, întocmită în anul precedent. Verificarea posibilităţilor acestei persoane sau a disponibilităţii sale de a accepta o formă de colaborare cu C.I.E. condusese la concluzia că respectivul fie nu este util, fie nu va accepta colaborarea şi, ca urmare, a fost scos încă din 23 octombrie 1984 din evidenţa surselor potenţiale („aflate în atenție”, „aflate în studiu”, în jargonul instituției). Adică cu şapte luni ÎNAINTE de redactarea tabelului „cuprinzând colaboratorii care sunt în legătura unităţii noastre”, după cum consemna securistul în 13 mai 1985!

Mădălin Hodor, ca cercetător, istoric și angajat pe investigații la CNSAS nu a scotocit mai departe prin documente, ca să ajungă la certitudini.

 

Stelian Tănase și dosarele fabricate de securiști

Scriitorul Stelian Tănase şi-a studiat propriul dosar întocmit de fosta poliţie politică, dar a făcut și cercetare în arhive. El consemnează în volumul „Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & Jurnal din anii târzii ai dictaturii”, apărut în anul 2002: „Cunoşteam senzaţia de fals din dosarele „autentice, adevărate”, fabricate de Securitate, de pe vremea când reconstituiam anchetarea grupului Noica-Pillat. Proceseleverbale de interogatorii, denunţurile, notele de ascultare şi filaj le confruntasem atunci cu depoziţiile câtorva supravieţuitori. Între ceea ce-şi aminteau aceşti oameni în anii ’90 şi ceea ce notau documentele oficiale în anii ’50 era o mare deosebire.

Poţi foarte uşor să devii victima unui document de epocă. În ciuda aparenţei lor de autenticitate, dosarele trebuie citite cu multă prudenţă: ele oglindesc nenumărate detalii, dar ficţioneză fără scrupul realitatea pe ansamblu”.

 

Nu ne-a lămurit nici cu privire la finalul documentului. Acolo cineva a adăugat, scris de mână, la cele 200 de nume dactilografiate şi pe cel de-al 201-lea (probabil pentru a putea raporta verbal că au „peste 200 de colaboratori”!), dar mai apare o menţiune interesantă!

Scris de mână, se menţionează: „21 NECUNOSCUŢI” şi „11 – LUCRAŢI CU indescifrabil”. Aşadar, se poate concluziona că ofiţerul care a primit tabelul spre verificare şi redactare a formei finale, autor al însemnărilor manuscrise din tabel, a descoperit că 21 de persoane din tabelul întocmit erau, de fapt, persoane necunoscute în evidenţele U.M. 0225. Aceasta poate fi logica unui jurnalist, dar un cercetător sau istoric nu ar trebui să caute răspunsul în probe?

La fel de bine pot spune ca jurnalist că acest tabel fie nu reprezenta forma finită, ci o ciornă de lucru, fie a fost trimis către Cartoteca CIE în această formă şi a fost corectat de ofiţerii acestei structuri (dovadă numeroasele însemnări de mână), pentru a se efectua în mod corect modificările în evidenţe. Pentru această ipoteză pledează și ștampila de „Intrare”, cu data de 14 mai 1985, adică la o zi după data întocmirii!

Cercetătorul, spre deosebire de jurnalist, trebuie să urmărească în mod constant decelarea informaţiilor adevărate de cele false, prin apelul la instrumentarul metodologic specific, dacă urmărește reconstituirea adevărului istoric.

Principii de care trebuie să țină cont un cercetător CNSAS sau un jurnalist care scrie despre dosarele informatorilor

1.Un istoric ar trebui să fi auzit de critica internă și externă a izvoarelor, operațiune elementară care se învață încă din facultate.

2.Înainte de a aplica „etichete” unor persoane, cercetătorul trebuie să caute prin toate mijloacele şi dovezi ale unei reale colaborări a acestora cu Securitatea, concretizate în:

angajament de colaborare;

note informative;

chitanţe pentru răsplata primită;

rapoarte de evaluare a informaţiilor.

Acestea sunt foarte importante, pentru că nu orice informaţie a însemnat şi o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, o activitate de poliţie politică. Nu puţini au fost cei care, de teamă sau din alte motive au semnat un angajament, dar NU au furnizat informaţii sau au dat informaţii anoste, „fără valoare operativă”, fiind, în cele din urmă, „daţi afară” din reţeaua informativă!

 

Cum a obținut cercetătorul Hodor documentele pe care nu avea voie să le publice

Imediat după publicarea articolului în revista „22”, Comisia de Disciplină a CNSAS a decis să îl cercetează pe angajatul său, istoricul Mădălin Hodor, pentru prejudicii grave aduse instituţiei, după cum au susținut la jumătatea lunii aprilie sursele Evenimentului zilei. Decizia de demarare a anchetei a fost aprobată ulterior, în şedinţa Colegiului Consiliului.

Mădălin Hodor este suspectat că a încălcat mai multe legi: legea de organizare şi funcţionare a CNSAS (Legea 293/2008 pentru aprobarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii); Statutul funcţionarilor publici (Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată şi actualizată prin Legea 129/2017); Codul de conduită a funcţionarilor publici (Legea 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici), dar şi Hotărârea nr.2/2008 privind adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al CNSAS.

Cercetător independent, dar şi funcţionar public

Modul în care Mădălin Hodor a obţinut lista „colaboratorilor Securității” este de-a dreptul uimitor. Abilitatea de care a dat dovadă face ca fapta care-l incriminează să se raporteze la calitatea lui de cercetător acreditat la CNSAS şi nu în cea de funcţionar public în cadrul Direcţiei de Investigaţii a Consiliului.

Mădălin Hodor a solicitat documentele în calitate de cercetător acreditat. Astfel, în 22 februarie a.c., acesta a depus cerere de acreditare cu tema „Istoria spionajului românesc de la Al Doilea Război Mondial la revoluția din decembrie 1989”. Cererea a fost aprobată de către Colegiul CNSAS în ședința din 27 februarie, fapt comunicat Serviciului de Cercetare, Editare, o zi mai târziu.

Înștiințarea de acreditare a fost înmânată lui Mădălin Hodor în 13 martie, urmând ca să obțină și programarea la sala de studiu. Doar că, înainte de a primi această acreditare, Hodor a depus în 7 martie cerere de fotocopii cuprinzând 4 volume integrale din fondul SIE. Acestea au fost anonimizate, iar Mădălin Hodor a ridicat 177 de cadre în data de 13 martie, fix ziua în care a primit și înștiințarea că Colegiul CNSAS îi aprobase ercetarea pentru tema „Istoria spionajului românesc…”. Imediat după aceasta, Hodor a fă- cut o altă cerere, susțin sursele EVZ, cu același conținut da, de data aceasta se pare că a uzat de calitatea sa de angajat al Departamentului Investigații din CNSAS, căci a obținut documentele integrale, fără „ștersături”.

Potrivit surselor noastre, într-un memoriu înaintat Colegiului de colegi de ai săi de la Direcţia Cercetare, Comisia de Disciplină a fost rugată să analizeze dacă nu există o incompatibilitate între acţiunile „cercetătorului” şi cele ale „funcţionarului public” Mădălin Hodor, având în vedere că potrivit art. 30, alin. 8 din legea 293 „traficarea şi darea spre publicitate, de către personalul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a unor date sau informaţii din dosare constituie infracţiuni şi se pedepseş- te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.

În cererea de acreditare ca cercetător CNSAS, pe care o semnează fiecare solicitant, deci şi Mădălin Hodor când a cerut dosarul care conţine lista, se menţionează obligaţiile cercetătorului şi posibilitatea retragerii acreditării. Comisia de Disciplină din acest motiv l-a suspendat din calitatea de cercetător.

 

Florian Banu: „Domnul Hodor răstoarnă lucrurile, se foloseşte de o serie de falsuri şi denaturări”

Istoricul Florian Banu, unul dintre funcţionarii care au sesizat Colegiul CNSAS după articolele publicate de Mădălin Hodor în revista „22”, a precizat pentru Evenimentul zilei că există proceduri clare după care se anonimizează documentele. „Documentele se anonimizează, dacă conţin date personale după care poate fi identificată persoana respectivă, cum ar fi locul şi data naşterii. De altfel, Regulamentul de acreditare este pe site-ul CNSAS, cercetătorii angajându-se să le folosească doar în scop ştiinţific. Domnul Hodor răstoarnă lucrurile, se preface că nu înţelege că e contradicţie între calitatea de funcţionar public şi cea de cercetător. Este de rea credinţă, inclusiv în ultimul interviu pe care l-a dat se foloseşte de o serie de falsuri şi denaturări. El şi alţi câţiva se fac că nu înţeleg că nu poţi fi funcţionar public până la ora 16 şi istoric care crtitică CNSAS după aceea.

Ei au ales să sesizeze preşedintele României, deşi CNSAS este în coordonarea Parlamentului. Ca funcţionari publici trebuia să sesizeze Colegiul şi, dacă nu erau mulţumiţi, Parlamentul, pe linie funcţionărească. Ele au lovit în imaginea instituţiei la care lucrează, criticând-o din calitatea de istorici”, ne-a declarat Florian Banu. (Cătălin Pena)

 

Silviu Moldovan: „Nu a cerut nici măcare programare la sala de lectură”

 

Seful Serviciului Cercetare din CNSAS, Siviu Moldovan, a ţinut să clarifice, pentru Evenimentul zilei, faptul că Mădălin Hodor nu a primit nicio pedeapsă, fiindu-i suspendată doar acreditarea, iar ca funcţionar public nu a păţit nimic, cercetarea disciplinară urmându-şi cursul: „Domnul Hodor evită să spună dacă avea sau nu acoperire, prin acreditare, pentru a intra în posesia acelor documente neanomizate. Dumnealui nu a cerut nici măcare programare la sala de lectură. Fără să facă aceste precizări, îşi induce cititorii în eroare. CNSAS s-a dezis de acţiunile dânsului, însă, din loialitate faţă de instituţie, nu facem reveniri la infinit”. (Cătălin Pena)