Una din măsurile prioritare, discutate în prezent de Rusia cu Baku și Erevanul, în conformitate cu declarația de la Moscova, este înființarea unui mecanism de control a încetării focului, după ce aceasta va deveni efectivă.

Moscova consideră că, în cadrul acestui mecanism, în zona de contact pot fi desfășurate forțe de menținere a păcii, iar în primă fază observatori militari, ceea ce Rusia este gata să asigure. În momentul de față, însă, aceasta ar dezavantaja Azerbaijanul, ale cărei forțe se află în ofensivă, liderul de la Baku, Ilham Aliyev, anunțând astăzi preluarea controlului asupra altor trei sate.

Într-un nou interviu pentru o televiziune turcă, președintele Aliyev a subliniat că desfășurarea unor forțe de menținere a păcii va fi posibilă cu acordul Azerbaijanul și al Armeniei, dar numai în faza finală a reglementării conflictului, respectiv, a subliniat el, după deocuparea teritoriilor azere și revenirea acolo a refugiaților azeri. Rusia declară la rândul ei că desfășurarea forțelor de pace este posibilă numai cu acordul celor două părți.

În același interviu, președintelui Ilham Aliyev a declarat că nu a discutat niciodată amplasarea unei baze militare turce în Azerbaijan. Armenia acuză Turcia de implicare direct militară în conflictul din Karabakh, atât cu militari, cât şi prin transferul de jihadişti din Siria și Liban în zona de conflict. Azerbaijanul a respins de mai multe ori aceste acuzații.

Prezența în zona conflictului din Nagorno-Karabakh a jihadiştilor din Orientul Mijlociu este confirmată însă de Rusia. Această problemă a fost discutată de președintele Vladimir Putin cu liderul turc Recep Tayyip Erdoğan, ca și de miniştrii ruşi de Externe și al Apărării cu omologii lor de la Ankara. La rândul lui, președintele Ilham Aliyev a declarat azi că Armenia primește din Rusia arme și mercenari din rândul diasporei armene, transportul fiind asigurat de oameni de afaceri armeni din Rusia, în timp ce autoritățile de la Moscova l-au asigurat că nu sunt implicate.

Ieri, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declarat că membri ai diasporei armene, care vin să lupte în Karabakh nu pot fi considerați mercenari. Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, a declarat azi într-un interviu că Azerbaijanul ar intenționa să organizeze în Nagorno-Karabakh epurări etnice, scopul fiind teritoriul, dar fără populația autohtonă armeană.

Președintele Aliyev a declarat de mai multe ori că, după recuperarea teritoriilor și revenirea refugiaților azeri, cele două comunități, armeană și azeră, vor trebui să conviețuiască în pace. Susținând soluționarea diplomatică a conflictului, președintele Armeniei, Armen Sarkissian, s-a declarat dezamăgit de poziția NATO, care permite Turciei, membru al Alianței, să se implice în conflict, dar și de cea a Uniunii Europene, care nu presează suficient asupra Ankarei. Armen Sarkissian a spus că este dezamăgit și de Israel, care continuă să furnizeze Azerbaijanului arme, chiar și după declanșarea conflictului, arme declarate defensive, dar folosite, a spus el, de azeri împotriva poporului armean.

În ceea ce privește, Rusia, aliatul militar al Armeniei, bilateral și în cadrul Organizației tratatului de securitate colectivă, aceasta, a spus președintele Sarkissian, își va respecta toate angajamentele dacă va fi atacat teritoriul Armeniei. Anterior, Moscova a precizat că poate interveni în cazul atacării teritoriului armean, dar garanţiile sale nu vizează autoproclamata Republică Nagorno-Karabakh, anunță agenția Rador.