Orientul Mijlociu a fost vatra în care s-a născut acum 2000 de ani creștinismul. Astăzi, creștinii abia supraviețuiesc în această regiune istorică.

Toufic Baaklini este un american de origine libaneză și președintele Consiliului Director al organizației „În Apărarea Creștinilor”. De mulți ani, el este angajat în prezervarea comunităților creștine istorice din Orientul Mijlociu.

Baaklini a vorbit pentru publicația americană The Hill despre situația dezastruoasă a creștinilor în vatra creștinismului, care a fost odată Orientul Mijlociu. Ei trăiesc într-o eră a persecuțiilor, a violenței și a tulburărilor.

Baaklini îl citează pe Arhiepiscopul de Canterbury care scria recent despre soarta creștinilor din Orientul Mijlociu: „Mulți au plecat. Sute de mii de persoane au fost forțate să-și părăsească căminele.” Ierarhul anglican avertiza că „în regiune, comunitățile creștine care au reprezentat temelia Bisericii Universale sunt acum amenințate cu dispariția iminentă.”

Această afirmație nu este nici o exagerare.

În Liban, după ce aici au ajuns două milioane de sirieni, alungați de războiul civil, țara care înainte număra doar patru milioane de locuitori se confruntă cu probleme de infrastructură, economice, ale sistemului de educație, dat fiind că copiii născuți de refugiați sunt mai numeroși decât cei libanezi, scrie Baaklini.

În Irak, creștinii încearcă să-și revină după război și să-și reconstruiască comunitățile, dar sunt o palidă imagine a ceea ce erau odată. Populația de creștini din Irak a ajuns de la 1,5 milioane de locuitori în 2003 la mai puțin de 250.000 de locuitori în prezent.

Biserica coptă din Egipt a fost ținta atacurilor teroriste în anii trecuți. În 2017, 128 de creștini copți au fost ucis din cauza credinței lor, ceea ce a determinat un exod al creștinilor din această țară.

Baaklini privește însă cu optimism înspre Washington și administrația Trump, de unde crede că va veni salvarea acestei vetre de creștinism care este Orientul Mijlociu.

În Irak, promisiunea vicepreședintelui Mike Pence că „ajutorul este pe drum” s-a concretizat prin alocarea a 300 de milioane de dolari din partea USAID pentru minoritățile religioase din această țară.

Administratorul USAID, Mark Green, a mers personal în regiune pentru a face o evaluare a nevoilor și a numit un reprezentant special, pe Max Primorac, pentru a superviza punerea în practică a programelor finanțate de Statele Unite.

Iar Toufic Baaklini subliniază că acum două săptămâni „Donald Trump a făcut istorie” semnând o lege referitoare la Irak și Siria, care le va permite pentru prima dată minorităților religioase, țintele cele mai vulnerabile ale islamismului din cele două țări, să primească ajutor direct din partea guvernului american.

Administrația Trump a creat și un alt precedent spectaculos, sancționând Turcia – deși aceasta este un aliat din cadrul NATO – până la eliberarea pastorului Andrew Brunson, amintește Baaklini.

În Egipt, presiunile continue ale Congresului american l-au determinat pe președintele Abdel El-Sisi să ia măsuri importante în favoarea securității copților, mai ales prin urmărirea și pedepsirea în justiție a teroriștilor, prin reconstruirea bisericilor distruse de aceștia și prin numirea primei femei guvernator, de religie coptă, a unei provincii egiptene.

Egiptul beneficiază în prezent de un ajutor american de 1,6 miliarde de dolari, în bună măsură legat de drepturile minorităților religioase.

În Liban, Statele Unite continuă să sprijine forțele armate libaneze și denunță în mod regulat ingerințele iraniene și ale altor puteri islamice din regiune.

Însă, conchide Baaklini, „multe rămân de făcut până când creștinii vor putea celebra Crăciunul fără teamă, acolo unde totul a început acum două mii de ani”!