Sursa foto: Sutterstock Lupta cu demența. Academia Americană de Neurologie (AAN) își propune ca, până în 2050, toți americanii să se antreneze pentru un creier sănătos, cu controale anuale ale „creierului sănătos” acoperite de asigurare ca tratament preventiv.
Lupta cu demența, o provocare. Prima vizită poate avea loc chiar înainte ca un copil să fie conceput, cu intervenții precum încurajarea alăptării, limitarea expunerii la ecrane și îmbunătățirea obiceiurilor de somn. Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, fiecare examinare a creierului s-ar concentra pe prevenirea timpurie a bolilor cunoscute ca fiind dăunătoare pentru creier, cum ar fi diabetul, obezitatea, bolile de inimă și altele. Viziunea AAN este ca aceste vizite să continue și în etapele de sfârșit de viață, deoarece, chiar dacă îmbătrânim sau dobândim o boală cognitivă, putem optimiza sănătatea creierului în timp ce trăim cu tulburări cerebrale.
Studiul ar determina riscurile genetice, comportamentale și de stil de viață pentru declinul cognitiv, ar oferi zone personalizate de îmbunătățire și ar urmări progresul prin intermediul unor teste de sânge noi, experimentale.
Lupta cu demența, extrem de dificilă
Dr. Natalia Rost, autoarea studiului, s-a confruntat cu teste cognitive pentru a stabili o bază de referință a creierului lor, inclusiv reamintirea numelor, istoricul medical, educația, pierderea auzului, exercițiile fizice, igiena dentară și somnul neîntrerupt. De asemenea, au luat în considerare factori precum nivelul de estrogen, sarcinile și menopauza, precum și sănătatea emoțională.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cercetătorii descoperă că o enzimă este mult mai importantă în prevenirea bolilor neurodegenerative. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Testele au arătat că abilitățile cognitive ale unei persoane erau afectate de diverși factori, inclusiv Alzheimer, diabet, cancer, boli tiroidiene, hipertensiune arterială, boli de inimă, căderi, contuzii, leziuni cerebrale traumatice, educație, pierderea auzului, exerciții fizice, modele alimentare, igienă dentară și somn. De asemenea, autoarea a luat în considerare sănătatea lor emoțională, inclusiv experiențele adverse din copilărie, bolile mintale și traumele emoționale. Testele i-au ajutat să înțeleagă potențialul de deteriorare a creierului lor și potențialele îmbunătățiri.
Autoarea, care nu are niciun factor de risc genetic cunoscut pentru Alzheimer, are un risc ridicat de a dezvolta demență vasculară din cauza istoricului familial de colesterol ridicat și a markerilor inflamatori din sânge. Tensiunea arterială a crescut din cauza comportamentului ei de „stat pe canapea” în timpul pandemiei, iar masa ei musculară s-a diminuat. De asemenea, ea are niveluri cronic ridicate de cortizol și hormoni de stres, care pot perturba procesele organismului și pot duce la anxietate, depresie, probleme de somn, creștere în greutate, probleme de memorie, boli de inimă, atac de cord, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral.
Medicina de precizie, o abordare de gestionare a riscurilor personalizată pentru fiecare persoană în parte, urmărește să prevină degradarea creierului și atacurile de cord. Testarea din timp și testarea constantă pot anticipa și preveni bolile legate de creier.
sursa: www.cnn.com
Recomandările noastre
