În ultimii ani, Luna a devenit obiectul unor planuri amețitoare, unicul scop fiind de a exploata satelitul natural al Pământului. Și ca diverse entități să obțină profitul de care au nevoie pentru a crește prețul propriilor acțiuni.
De la mic la mare, toată lumea vrea să se întoarcă pe Lună. Cel puțin 10 misiuni aparținând diveselor națiuni sunt programate înainte de sfârșitul anului 2021. Iar acesta este doar începutul, scrie NationalInterest.blog.
Deși există tratate internaționale care guvernează spațiul exterior, nu se poate spune exact cum vor fi folosite resursele Lunii de către indivizii, națiunile și corporațiile care vor să ajungă pe ea.
În aprilie, președintele Donald Trump, a semnat un decret care oferă un drept exclusiv americanilor asupra exploatării resurselor în spațiul cosmic. Conform documentului, exploatarea comercială va fi permisă pe Lună, pe Marte și pe alte corpuri cosmice.
Pe satelitul natural al Pământului, companiile americane vor să caute silicon. Dar pe Lună există și Heliu-3, material necesar pentru unele reactoare nucleare, dar și alte materiale “rare”. Și mai recent, s-a descopetit că aici există și apă înghețată, care ar putea fi folosită pentru a produce combustibil pentru industriile lunare și pentru a face următorul pas pe Marte.
Cu această goană după resurse, au apărut voci care se întreabă dacă nu cumva Lunii ar trebui să i se acorde personalitate juridică, ceea ce i-ar da dreptul de a încheia contracte, de a deține proprietăți și de a chema în judecată alte persoane. Exisă deja entități non-umane - râuri, zeități din unele părți ale Indiei sau corporații din întreaga lume - care dețin o personalitate juridică.
Locuri precum Tranquility Base, unde oamenii au aterizat prima dată pe Lună în 1969, ar putea fi considerate moștenire pentru întreaga specie. Au rămas peste 100 de artefacte la Tranquility Base, inclusiv o cameră de televiziune și încălțările spațiale ale lui Buzz Aldrin.
Comitetul pentru Cercetare Spațială (COSPAR) este cel care asigură politica de protecție planetară. Prin care își propune să prevină vătămarea potențialei vieți de pe alte planete și de pe Lună. Iar aceasta din urmă necesită puțină protecție, deoarece este considerată „o lume moartă”. Dar când oamenii se vor întoarce pe Lună, nu vor găsi o lume moartă, ci un peisaj foarte activ, modelat de praf, umbre și lumină.
Filosoful australian Val Plumwood vede Luna ca pe un co-participant la afacerile umane, mai degrabă decât ca pe o materie moartă, fără formă. De aceea, ar trebui să considerăm Luna drept o entitate, dincolo de resursele pe care ea le-ar deține și pe care oamenii ar putea să le utilizeze. Totodată, activitățile umane pe care le facem pe Lună ar trebui să reflecte respectul față de acest satelit natural al Pământului, scrie autorul textului.
Recomandările noastre
