Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
O alimentație adaptată ritmului natural al organismului ar putea reprezenta o soluție promițătoare pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Un nou studiu clinic sugerează că nu doar tipul de alimente consumate este important, ci și momentul în care acestea sunt ingerate.
În special pentru persoanele care lucrează în ture de noapte, respectarea unui program alimentar limitat la orele de zi ar putea reduce semnificativ riscurile asociate cu perturbarea ritmului biologic.
Studiu clinic, realizat de Mass General Brigham
Cercetarea, realizată de specialiști de la Mass General Brigham și publicată recent în revista Nature Communications, arată că alimentația pe timpul zilei poate oferi protecție cardiovasculară chiar și pentru cei care lucrează în ture de noapte. Studiul demonstrează că alimentația are un impact mai mare asupra sănătății cardiovasculare decât somnul, în contextul dezechilibrelor cauzate de necorelarea între ritmul biologic intern și programul zilnic.
Numeroase studii anterioare au evidențiat că munca în ture de noapte este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate, inclusiv pentru inimă. Totuși, noua cercetare sugerează că restricționarea meselor la un interval orar din timpul zilei ar putea proteja organismul de efectele negative ale muncii în schimburi.
Ceasul biologic crește riscul cardiovascular
Cercetările anterioare ale autorului principal, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală de la spitalul Brigham and Women, au arătat că perturbarea ritmului circadian - neconcordanța între ora la care ne trezim, mâncăm, lucrăm sau dormim și ritmul natural al organismului, cunoscut sub numele de „ceasul biologic” - crește riscul cardiovascular. Noul studiu a avut ca scop identificarea unei strategii pentru a reduce acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare să fie o soluție eficientă.
Rezultatele obținute din studii pe animale au sugerat că sincronizarea meselor cu ceasul biologic intern ar putea diminua riscurile de sănătate asociate muncii de noapte, ceea ce a determinat cercetătorii să verifice această ipoteză și la oameni.
În cadrul studiului, 20 de participanți tineri și sănătoși au fost incluși într-un protocol clinic de două săptămâni, desfășurat în condiții controlate, fără acces la feronerie, ceasuri sau dispozitive electronice. Scopul a fost de a investiga cum afectează dereglarea ritmului circadian funcțiile organismului, prin compararea valorilor măsurate înainte și după simularea activității nocturne.
Participanții la studiu au urmat un protocol denumit „rutină constantă”
Participanții au urmat un protocol denumit „rutină constantă”, care izolează efectele ritmurilor circadiene de factorii externi și comportamentali. Aceștia au fost menținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu cu iluminare difuză, păstrând aceeași postură corporală și consumând gustări identice la intervale regulate.
Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât și noaptea - un comportament frecvent întâlnit la lucrătorii în ture - și altul care mânca exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au avut același program de somn, astfel încât diferențele observate să fie atribuite exclusiv momentului meselor, nu variațiilor în programul de odihnă.
mese regulate / sursa foto: dreamstime.com
Cercetătorii au analizat impactul alimentației asupra markerilor de risc cardiovascular după munca de noapte, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1, asociat cu un risc crescut de tromboze) și tensiunea arterială.
Rezultat studiu: riscul cardiovascular a crescut după simularea turelor de noapte
Rezultatele au arătat că acești markeri au crescut după simularea turelor de noapte în grupul care mânca atât ziua, cât și noaptea, dar nu s-au modificat în grupul care consuma doar alimente pe timpul zilei. Diferențele nu au fost cauzate de cantitatea sau compoziția alimentelor, ci exclusiv de momentul în care participanții au mâncat.
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eșantionului, tipică pentru astfel de cercetări intensive, și durata de două săptămâni, care nu permite evaluarea riscurilor pe termen lung. Un punct forte al studiului a fost controlul riguros al tuturor variabilelor: somn, alimentație, expunere la lumină, poziție corporală și activitate fizică.
„Am controlat fiecare factor care ar fi putut influența rezultatele, astfel încât putem concluziona că efectele observate sunt cauzate de momentul alimentației", a declarat Sarah Chellappa, autor principal și profesor la Universitatea din Southampton.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale alimentației pe timpul zilei comparativ cu cea pe timp de noapte, autorii acestui studiu consideră că rezultatele sunt promițătoare. Evitarea meselor nocturne ar putea aduce beneficii semnificative pentru cei care lucrează în ture, persoanele cu insomnie sau tulburări de somn, precum și pentru cei cu un program de somn neregulat sau care călătoresc frecvent între fusuri orare diferite.
Recomandările noastre
