La doar câteva zile după cazul tragic de sinucidere a unui tânăr rezident de la Spitalul Județean Timișoara, autoritățile au anunțat lansarea unei linii de sprijin psihologic pentru toți cei afectați de pandemie la nivel emoțional.

40 de specialiști, psihologi cu drept de practică, vor prelua apelurile celor vor solicita ajutor la linia de suport 021 9081, a anunțat marți ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, alături de un grup de specialiști. Apelurile vor fi cu tarif normal, iar serviciile psihologice oferite telefonic vor fi gratuite.

“Realitatea pandemiei este teama cu care trăim în fiecare zi. Personalul medical este epuizat din toate punctele de vedere. OMS vorbea despre o epidemie paralelă, cea a efectelor psihice provocate de pandemie. Unul dintre efectele pandemiei este reducerea acesului la serviciile de sănătate mintală. Noi românii considerăm problemele mentale o stigmă, însă avem cu toții nevoie de spriijin pentru a gestiona anxietatea”, a declarat ministrul Sănătății, în deschiderea conferinței care a anunțat lansarea liniei speciale.

Linia specială 021 9081 va oferi servicii de prim ajutor psihologic

Prof. Anca Dobrean, președinte al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, a precizat că linia telefonică va asigura servicii de prim ajutor psihologic, nu de consiliere în psihoterapie. “Peste câteva luni vom face o analiză, care sunt tipurile de probleme psihologice semnalate de apelanți și care este durata de așteptare”, a declarat Anca Dobrean.

Linia telefonică va fi o soluție pentru românii care se confruntă cu stresul indus de pandemie și este pusă în practică cu ajutorul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Rectorul instituției, profesorul de științe cognitive Daniel David, a salutat inițiativa statului.

Prof. Daniel David: Acest program va fi extins și va susține tratamentul individual Covid-19

“Autoritățile au gestionat destul de bine pandemia, din punctul meu de vedere, însă componenta psihologică a strategiei lor a fost mai slabă. Este o componentă importantă, căci susține și tratamentul medical și comportamentul individual. Componenta psihologică nu a fost reprezentată aproape deloc. Mă bucur să văd o schimbare de paradigmă a statului.

Noi, la UBB, am lansat anul trecut o serie de ghiduri de suport psihologic în contextul pandemiei, care au fost foarte accesate. Demararea unui program național care să acopere partea psihologică este salutară. Îmi doresc ca acest program să fie extins și să se lege într-o rețea de servicii foarte bune”.

Specialistul a explicat că reacțiile de stres și îngrijorare pe fondul pandemiei sunt sănătoase, însă ele au nevoie să fie gestionate corect. “Reacțiile negative sunt firești, ele ne ajută la confruntarea pericolului, dar să fie menținute în limite sănătoase. Să fii trist, dar nu deprimat, să fii îngrijorat, dar nu panicat. Riscul e să nu devenim anxioși, furioși, fiindcă un comportament exacerbat ne împiedică în a găsi soluții practice”.

Un studiu realizat în premieră în România, dat publicității luni, relevă că personalul medical este foarte afectat la nivel psihic de sindromul de burnout provocat de pandemie.

Citește și EVZ TV. Prof Daniel David. Ce trăsături psihologice ale românilor s-au accentuat în perioada pandemiei