Președintele Chinei seamănă din ce în ce mai mult cu Mao. Mai nou, se și îmbracă la fel ca Marele Cârmaci

Universități prestigioase din China au fost constrânse să-și revizuiască statutul și să-și proclame loialitatea pentru șeful statului și pentru Partidul Comunist Chinez.

„Libertatea de gândire a fost înlocuită cu Xi Jinping” , au denunțat, într-un protest spontan, studenții universității Fudan, una din cele mai bine cotate din Shanghai.

În cadrul protestelor, studenții au cântat și imnul universității, care celebrează „independența universitaă și libertatea de gândire”.

Protestele au avut loc miercuri, la o zi după ce ministerul chinez al Educației a anunțat modificatea statutului universității, ceea ce a provocat comentarii inflamate pe rețelele sociale, înainte de a fi blocate de cenzura autorităților practicată pe Internet.

Potrivit autorităților, din noul statul al universității, „libertatea de gândire” trebuie retrasă și înlocuită cu „înarmarea spiritului profesoral și al elevilor cu gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului din noua eră”, scrie Le Monde.

Ministerul Educației a anunțat luna aceasta schimbări similare în statutul altor instituții de învățământ, în special în prestigioasa universitate din Nankin.

Make China Marxist Again

Conform directivei ministerului Educației, conducerea universității Fudan se angajează să „consolideze controlul ideologic” asupra studenților și profesorilor, pregătindu-i să înfrunte ideile venite din Occident și „gândirea nefastă” vizavi de Partidul Comunist Chinez (PCC).

De asemenea, trebuie creat în campus un mediu „armonios”. Adică, altfel tradus, eliminarea sentimentelor antiguvernamentale.

Hashtagul „modificarea statutului universității Fudan” a fost văzut de 1,7 milioane de ori, pe platforma Weibo, miercuri, înainte de a fi cenzurat în seara aceleiași zile.

Pentru a îndigui pluralismul (dar și corupția) care amenințau partidul, președintele Xi Jinping a prezentat o nouă linie politică structurată în jurul conceptului de „nouă eră a Chinei”, bazat pe un amestec de marxism și confucianism.

Iar cu ocazia bicentenarului Karl Marx, Xi i-a îndemnat pe membrii partidului să recitească „Manifestul partidului comunist”, pentru că Marx este „unul din cei mai mari gânditori ai umanității”. „Am o credință fermă în adevărul științific al marximului”, spunea liderul de la Beijing.

După ce numele lui Xi Jinping a fost înscris în statutul PCC, alături de al fondatorului Republicii Populare, Mao Tzedun, „gândirea” lui Xi asupra economiei socialiste de tip chinez a fost înscrisă în Constituție.

Teama de un nou Tiananmen

Protestul studenților universității Fudan este considerată o scenă tabu în China comunistă a lui Xi. O asemenea manifestare a nemulțumirilor este rară în stabilimentele școlare chineze și, în orice caz, considerată periculoasă de autorități.

Se constată o influență din ce în ce mai extinsă a PCC în școli și în universități, pentru ca autoritățile să se asigure de loialitatea acestora.

Însă China supraveghează meticulos campusurile universitare și din alt motiv: de aici au pornit numeroase mișcări politice în cursul secolului trecut, între care manifestațiile din piața Tiananmen din 1989, reprimate în sânge, care au arătat Occidentului adevărata față a PCC.

Studenții comuniști, supravegheați și ei

Însă tancurile din piața Tiananmen au lăsat locul unui sistem mai discret dar la fel de eficace pentru regimul de la Beijing: un arsenal de supraveghere a cetățenilor la scară națională, inclusiv prin tehnica recunoașterii faciale.

Omniprezența partidului în universități și restrângerea spațiilor de discuții libere face complicată orice tentativă de inițiere a unor teme privind ipotetice reforme politice.

De la venirea la putere a lui Xi Jinping, partidul a redus spațiul libertăților civile, luând în cătare avocați, disidenți și chiar studenții comuniști, apărători ai drepturilor muncitorilor care lucrează în condiții infernale în industria electronică sau textilă.

Partidul, blocat de Hong Kong

Același PCC care se confruntă astăzi cu protestele altor studenți, din Hong Kong, care refuză să cedeze în fața extinderii controlului Beijingului asupra fostei colonii britanice.

Însă Xi Jinping ezită să-și trimită puternica armată în Hong Kong, din mai multe rațiuni. Întâi că liderii chinezi au încă în memorie efectul catastrofal care l-a avut represiunea din Tiananmen pentru reputația Chinei.

PCC, care conduce a doua economie a lumii, nu vrea să readucă în fața Occidentului imaginea unui regim violent și brutal. În continuare, Beijing nu dorește să-i dea apă la moară lui Donald Trump, în condițiile în care președintele american a început un război comercial pentru a bloca agresiunea economică a „tigrului asiatic”.

Chiar dacă Beijing a publicat, ieri, o listă de produse americane care vor fi scutite de taxe vamale suplimentare, negocierile pentru a pune capăt războiului economic bilateral se anunță lungi și complicate. Iar o intervenție armată în Hong Kong ar complica situația.