Donald Trump provoacă aliații SUA de ani de zile. Printre altele, pune la îndoială relevanța NATO, cere contribuții financiare mai mari și, recent, vorbind despre posibilitatea de a nu proteja membrii care nu plătesc suficient pentru apărare.

Acum, când membrii alianței și alți parteneri ai SUA se reunesc săptămâna aceasta la Washington pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, șefii de stat se străduiesc să găsească un limbaj comun cu candidatul republican la președinție ale cărui șanse de a câștiga în noiembrie au crescut, conform ultimelor sondaje.

Preocupările lor cele mai urgente sunt legate de Ucraina. Căci Trump a declarat că va pune singur capăt războiului. Prin forțarea Kievul și Moscovei să încheie un acord de pace chiar înainte de a fi învestit în funcție. Având în vedere că Moscova cere Ucrainei să renunțe la o eventuală aderare la NATO și să cedeze o mare parte din teritoriul său, unii membri ai alianței se tem că Trump ar putea încerca să forțeze Kievul să capituleze sau ar putea să nu continue să trimită armamentul necesar pentru ca armata ucraineană să continue să lupte.

Liderii lumi recunosc că se înțeleg cu Trump

Președintele polonez Andrzej Duda, care s-a deplasat la Trump Tower din New York în aprilie pentru o întâlnire de două ore și jumătate cu fostul președinte, a declarat pentru Wall Street Journal că acesta a vorbit despre importanța strategică a Ucrainei. Duda a refuzat să intre în detalii despre cina respectivă, în afară de a spune că au mâncat o „friptură gustoasă”.

„I-am prezentat punctul meu de vedere, evaluarea mea a situației”, a spus el. A adăugat apoi că a lucrat cu succes cu Trump în timpul mandatului său la Casa Albă. Astfel de contacte din partea oficialilor străini au devenit obișnuite, a declarat Keith Kellogg, un general de armată de trei stele în retragere, care a fost consilierul pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui de atunci, Mike Pence. Și a ocupat anterior funcții de conducere în Consiliul Național de Securitate al lui Trump.

Kellogg nu vorbește în numele lui Trump sau al campaniei președintelui. Dar ca fost și potențial viitor membru al cercului restrâns al lui Trump, a fost un interlocutor foarte căutat. „Din noiembrie anul trecut am avut peste 160 de contacte cu oficiali străini”, a declarat Kellogg. El face parte din America First Policy Institute, care promovează politica externă a lui Trump. Printre cei care întind mâna se numără ambasadori, miniștri de externe și miniștri ai apărării, a adăugat el.

Toată lumea vrea relații cu SUA

„Vorbim cu toți”, a spus el. „Pur și simplu, din punct de vedere politic, cei cu care vorbim noi doresc să își mențină relațiile cu SUA”. Predilecția lui Trump pentru imprevizibilitate a făcut ca munca de contactare a guvernelor să fie mai dificilă. În special pentru că campania nu a desemnat oficial persoane specifice care să îl reprezinte pe Trump în politica externă. Având o perspectivă limitată asupra persoanelor care îl vor influența în noul cabinet, unele țări se folosesc de contactele pe care le au sau îl contactează chiar pe Trump.

Cancelarul german Olaf Scholz i-a invitat pe principalii legislatori pro-Trump să ia masa cu el în timpul vizitei sale la Washington în ianuarie și luna următoare la Conferința de Securitate de la München, un forum geopolitic global. Cel mai înalt consilier al său, Wolfgang Schmidt, ministrul cancelariei, călătorește la Washington de mai multe ori pe an de când Rusia a invadat Ucraina. În afară de relațiile sale oficiale cu administrația Biden, Schmidt și-a construit o rețea printre susținătorii lui Trump, care include donatori, legislatori și foști oficiali ai administrației Trump.

Dar raportul personal dintre lideri ar putea să nu fie suficient pentru a depăși neînțelegerile cu Trump cu privire la NATO. Ai cărei membri iau măsuri în această săptămână pentru a-și reafirma obiectivul pe termen lung de a aduce Ucraina în alianță. Un înalt oficial al administrației Biden a declarat vineri, 5 iulie, că comunicatul summitului NATO „va include semnale foarte puternice de sprijin al Aliaților pentru Ucraina pe calea sa către integrarea euro-atlantică”.

Trump e de altă părere

Trump, în schimb, a acuzat promisiunile occidentale de a aduce Ucraina în alianță că au provocat Rusia să invadeze țara în primul rând. „Cred că acesta este motivul pentru care a început acest război”, a declarat el în timpul unui interviu acordat în iunie podcastului „All-In”. În timpul dezbaterii cu președintele Biden, Trump a declarat că, dacă va fi ales în noiembrie, va rezolva războiul chiar înainte de preluarea mandatului, pe 20 ianuarie. Trump nu a oferit detalii cu privire la modul în care intenționează să pună capăt conflictului. Deși a spus că nu va accepta cererile teritoriale ale președintelui rus Vladimir Putin.

Dar Kellogg a prezentat o posibilă cale, care ar marca o ruptură radicală cu strategia actuală a alianței. Sub conducerea lui Biden, SUA și NATO au oferit sprijin militar Ucrainei pe o perioadă nedeterminată. Asta în speranța că progresele Ucrainei pe câmpul de luptă vor permite Kievului să urmărească ceea ce consideră a fi o soluție acceptabilă.

În schimb, Kellogg și Fred Fleitz, fostul șef de cabinet al Consiliului Național de Securitate al lui Trump, au scris într-un document publicat de America First Policy Institute că SUA ar trebui să facă presiuni pentru o încetare a focului, să scoată din discuție aderarea Ucrainei la NATO pentru o perioadă îndelungată și apoi să împingă Kievul și Rusia să negocieze o pace pentru a opri luptele.

O cu totul altă strategie

„Te adresezi Ucrainei și îi spui: "Dacă nu susții acest tip de acord, atunci sprijinul nostru se termină"”, a declarat Kellogg. „Te adresezi rușilor și le spui: "Dacă nu sprijiniți un acord negociat, atunci vom oferi Ucrainei tot ceea ce Statele Unite nu au oferit în mod masiv din punct de vedere militar"”. Putin a declarat săptămâna trecută că salută discuțiile lui Trump despre căutarea unei înțelegeri pentru a pune capăt luptelor din Ucraina. Deși a spus că nu cunoaște detalii despre planul său.

Susținătorii lui Trump spun că obiectivul mai larg al fostului președinte este acela de a consolida alianțele prin încurajarea țărilor rămase în urmă să își sporească contribuțiile. Dar John Bolton, care a fost consilierul pentru securitate națională al lui Trump din 2018 până în 2019, a declarat că Trump s-a gândit să se retragă din NATO în calitate de președinte și ar putea face acest lucru dacă va fi reales.

„Cred că este ridicol să spui că el încearcă să reformeze NATO”, a spus Bolton. „El nu înțelege ce sunt alianțele de apărare colectivă. El crede în esență că noi furnizăm servicii de apărare pentru acești aliați, iar ei nu plătesc suficient”. Oficialii străini din afara NATO construiesc, de asemenea, legături cu Trump și cu cercul său de apropiați, în speranța de a influența sau cel puțin de a atenua viitoarele sale decizii cu privire la problemele conflictuale legate de comerț și securitate națională, notează The Wall Street Journal.