NATO ar putea coordona în curând operaţiunile militare din Libia, în vreme ce deciziile politice vor fi luate de un comitet al miniştrilor de externe din statele coaliţiei care aplică rezoluţia ONU, printre care şi România. Soluţia, ce ar putea să mulţumească toate opiniile din divizata Alianţă Nord-Atlantică, va fi aplicată numai dacă ambasadorii statelor membre la NATO vor vota în acest sens, azi. Bucureştiul, scrie The Guardian, a insistat pentru rolul important al NATO în cadrul operaţiunilor. Un purtător de cuvânt al Ministerului francez al Apărării a descris azi rolul NATO ca fiind unul „tehnic”.

Conform înţelegerii propuse de Marea Britanie, SUA şi Franţa, centrul de comandă al NATO din Mons, Belgia, va lua deciziile militare în privinţa blocadei maritime şi zonei de interdicţie aeriană, în timp ce noul comitet deţine controlul politic general, notează EUObserver. Ministrul francez de externe, Alain Juppe a precizat că acest comitet va avea prima întâlnire în această săptămână la Bruxelles, Londra sau Paris.

Dacă toate cele 22 de state membre ale Ligii Arabe (cu excepţia Libiei), precum şi Canada, Norvegia, SUA şi cele şase ţări din UE - Danemarca, Italia, Franţa, Marea Britanie, România şi Spania - care iau parte la campania militară vor primi un loc la masă, comitetul ar avea peste 31 de persoane, scrie EUObserver. Dacă numai ţările din Liga Arabă care au luat parte până acum la campanie - Qatar şi Emiratele Arabe Unite - vor fi acceptate, atunci comitetul ar număra 11 membri.

Soluţie de compromis

Soluţia de compromis a fost găsită aseară de liderii SUA, Franţa şi Marea Britanie, după câteva zile de dezbateri aprinse în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Barack Obama şi-a arătat de la bun început dorinţa de a preda rolul de coordonator, deţinut în prezent de SUA, către comandamentul central al NATO. Poziţia SUA a fost împărtăşită de Marea Britanie, dar nu şi de Franţa, care a indicat că ţările arabe implicate în coaliţia internaţională „benevolă” nu ar fi de acord să participe la operaţiuni sub stindardul NATO.

În restul Alianţei, poziţiile au fost de asemenea, împărţite. Italia a ameninţat că, dacă NATO nu va prelua comanda, ar putea să aducă sub control naţional toate bazele aeriene puse la dispoziţia coaliţiei care aplică în Libia rezoluţia ONU 1973. Pentru un rol important al NATO, scrie The Guardian, s-au pronunţat de asemenea România, Bulgaria, Cehia, statele baltice şi Belgia.

Mult mai reticente au fost Germania, care s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate al ONU pe tema rezoluţiei, şi Turcia, care s-a opus de la bun început unei intervenţii militare în Libia.

Impunerea embargoului Poziţiile din cadrul NATO păreau ireconciliabile - presa internaţională relatează că ambasadorii Franţei şi Germaniei au părăsit luni, pentru scurt timp, discuţia – dar au devenit ceva mai rezonabile ieri. Secretarul general al Organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, a declarat ieri că NATO a decis să aplice embargoul privind armamentul impus Libiei. Navele şi avioanele NATO din Mediterana vor fi activate şi vor începe operaţiunile de monitorizare şi, dacă este nevoie, de interceptare a vaselor suspectate că ar transporta în mod ilegal arme sau mercenar, a declarat Rasmussen.

Rasmussen a mai declarat că NATO „a finalizat planurile pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdicţie aeriană  - pentru a aduce contribuţia, dacă va fi necesară, într-o manieră bine definită, la efortul internaţional de protejare a oamenilor din Libia în faţa violenţelor regimului Gaddafi”. Până azi, nu a fost luată o decizie oficială privind executarea acestor planuri.

Şase nave ale NATO, susţinute de aviaţie, au început să patruleze în largul Libiei pentru a veghea la respectarea embargoului asupra armelor decis de ONU, a anunţat azi Alianţa Nord-Atlantică. Un oficial al NATO a precizat că misiunea de impunere a embargoului va include un vas de comandă italian, patru fregate din Turcia şi câte una din Marea Britanie, Spania, Grecia, Italia, Canada şi SUA, submarine din Spania, Italia şi Turcia şi nave auxiliare din Italia şi Turcia. El a mai spus că misiunea navală va fi comandată de la centrul operaţional al NATO din Napoli.

România participă, Bulgaria e disponibilă

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat ieri că România va participa la misiunea de impunere a embargoului cu fregata Regele Ferdinand, cu 205 militari de la bord şi doi ofiţeri de stat major. Fregata va fi gata de misiune însă în 30 de zile.

Un anunţ similar a fost făcut de premierul olandez Mark Rutte, care a precizat că Haga intenţionează să contribuie la eforturile comunităţii internaţionale pentru respectarea embargoului asupra armelor cu şase avioane de luptă F-16 şi circa 200 de soldaţi, o navă pentru deminări şi un avion de realimentare în zbor DC-10. Turcia s-a oferit la rândul său să contribuie la impunerea embargoului. Ankara a anunţat azi că pune la dispoziţia NATO patru fregate, un submarin şi o navă de suport în acest scop. Oficialii turci nu au precizat încă dacă vor susține implicarea NATO în impunerea zonei de interdicție aeriană.

Sofia şi-a declarat de asemenea, marţi, disponibilitatea de a ajuta efortul internaţional. Sofia aşteaptă o decizie a NATO şi speră ca aceasta să vină cât se poate mai repede. „Bulgaria va acţiona în coordonare cu celelalte state membre, mai mult în domeniul umanitar, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Vesela Cerneva, confirmând că ţara sa este gata să trimită o fregată care să sprijine coaliţia internaţională pentru impunerea unui embago regimului lui Gaddafi, notează Agerpres.

Germania face pasul înapoi, Cehia e rezervată

Germania şi-a menţinut poziţia reticentă cu privire la acţiunile militare din Libia şi a decis ieri să suspende participarea navelor sale de război la operaţiunile NATO din Marea Mediterană pentru a nu participa la controlul embargoului asupra armelor cu destinaţia Libia, a anunţat Ministerul Apărării, citat de AFP.

„NATO a decis un embargo asupra armelor împotriva Libiei, care are şi consecinţe concrete, traductibile printr-o eventuală recurgere la arme. Germania nu va participa la aceasta”, a argumentat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării. „Ministerul a decis marţi deci să plaseze cele două fregate şi alte două nave aflate în Marea Medietrană sub comandament naţional”, a adăugat el.

Nici Cehia nu se grăbeşte să participe. Ministrul apărării, Alexandr Vondra, a declarat ieri că ţara sa nu se va implica în operaţiunile din Libia deocamdată. „Ne vom menţine poziţia rezervată. Forţele noastre militare nu vor lua parte în această fază, dar suntem mulţumiţi că operaţiunile vor decurge sub supervizarea şi comanda NATO. Până la urmă, vom avea mai multe informaţii, cred”, a spus Vondra pentru agenţia de ştiri CTK.