Decizia Curții Constituționale a Ucrainei de a contesta legile anticorupție a indignat o parte a populației, fapt care l-a determinat pe președintele Zelenski să demită toți judecătorii săi.

Peste o mie de manifestanți au ieșit vineri pe străzile din Kiev. Ei s-au adunat în fața Curții Constituționale pentru a denunța decizia acesteia de a invalida o parte din legile anticorupție. Miercurea trecută, organismul a eliminat anumite dispoziții, precum răspunderea penală în cazul oficialilor condamnați pentru declarații de venit false, considerându-le prea severe. Acest lucru a provocat furia multor ucraineni, deosebit de sensibili la lupta împotriva corupției de la revoluția Maidan din 2014.

Foarte conștient de importanța acestei chestiuni pentru electoratul său, președintele Volodimir Zelenski a cerut Parlamentului să dizolve Curtea Constituțională. El a propus ca hotărârea să fie declarată nulă și să fie înlocuiți toți magistrații instanței. „În timpul campaniei prezidențiale din 2019, Zelenski a creat speranță în lupta împotriva corupției, deoarece este tânăr și nu avea o carieră politică, deci nu fusese implicat în afaceri obscure. Dar ne dăm seama că este o bătălie foarte complexă, pentru care există o lipsă de resurse”, avertizează Alexandra Goujon, lector în științe politice și specialist în Ucraina.

La nivel general, decizia instanței a zguduit sistemul politic ucrainean. Kyiv Post explică faptul că această decizie amenință rezultatele alegerilor locale recente. Într-adevăr, pentru a fi numiți în mod legal, aleșii trebuie să aibă declarațiile de avere validate de Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NAPC). Însă, recenta decizie a instanței tocmai a retras NAPC puterea de a le examina.

În plus, hotărârea este nu este văzută cu ochi buni de Uniunea Europeană. Potrivit televiziunii 112, reprezentantul ucrainean la UE și-a informat ministrul responsabil pentru Europa că acest lucru ar putea amenința regimul de liberalizare a vizelor de care se bucură concetățenii săi pentru călătorii. Nu este prima dată când Occidentul presează Ucraina să pună în aplicare o nouă legislație. FMI, de exemplu, a presat puternic pentru adoptarea, în 2020, a unei legi pentru sfârșitul moratoriului privind vânzarea de terenuri și o alta care să împiedice reprivatizarea băncilor naționalizate.

„Ucraina are nevoie de finanțare externă și acesta este și mai mult cazul de la începutul pandemiei”, analizează Alexandra Goujon. Experții consideră că lupta împotriva corupției ar fi ajuns într-un impas, dacă donatorii internaționali nu și-ar fi menținut presiunea asupra țării”.

Volodimir Zelenski, fost actor într-o serial de succes înainte de a fi ales președinte în aprilie 2019, se află într-un moment decisiv al mandatului său. Popularitatea sa continuă să scadă, iar alegerile locale care au avut loc duminică, 25 octombrie, nu au fost un succes pentru partidul său Servitorul Poporului. El a ajuns cu dificultate pe locul al doilea sau al treilea în marile orașe. Pentru politologul Alexandra Goujon, acest rezultat trebuie relativizat:

„Este un partid care s-a născut în 2019. Nu a avut nicio existență locală până atunci. Într-adevăr, alegătorii au preferat elitele locale, care au fost în vigoare din 2015. Totuşi, la aceste alegeri [al doilea tur ar trebui să aibă loc pe 15 noiembrie], partidul Servitorul Poporului obține niște pârghii la nivel local, chiar dacă acest lucru nu îi permite să guverneze”.

D-na Goujon recunoaște totuși că scrutinul nu va întări majoritatea prezidențială din Rada, parlamentul ucrainean.

Fără îndoială, președintele va petrece următoarele zile numărându-şi susținătorii. Decizia sa de a revoca toți judecătorii constituționali nu are niciun temei juridic. Prin urmare,Zelenski riscă să aibă probleme la întrunirea voturilor necesare pentru adoptarea proiectului de lege care prevede reînnoirea instanței. „El se află în centrul unei reorganizări a forțelor politice. Pe de o parte, formațiunea pro-occidentală Solidaritatea a fostului președinte Petro Poroșenko. Pe de altă parte, Platforma de Opoziție, principalul partid pro-rus”, detaliază Alexandra Goujon. Aceste două forțe politice s-au descurcat bine la ultimele alegeri, ceea ce le conferă o legitimitate reînnoită pe care au pierdut-o după victoria zdrobitoare a lui Zelenski la alegerile prezidențiale și legislative.

În lupta sa împotriva corupției care gangrenează Ucraina, tânărul președinte trebuie să se ocupe și de oligarhi. Aceştia din urmă intenționează să-și protejeze interesele. Și pentru aceasta, au pârghii financiare, politice și media adesea mult superioare celor ale lui Volodimir Zelenski.

Articol de Eva Moysan

Traducerea: Rodezia Costea, RADOR