Autorităţile au promis ieri că vor face tot posibilul ca să-i împace şi pe bucureştenii care vor să se relaxeze pe peluze, şi pe cei care vor să se plimbe cu bicicleta sau cu rolele.

Timişorenii riscă să plătească amenzi de până la 1.000 de lei dacă îndrăznesc să calce iarba sau să facă jogging pe aleile din Parcul Botanic. Bucureştenii, în schimb, pot răsufla uşuraţi. Nu numai că au voie să alerge prin parcuri, dar, din această vară, se vor putea odihni în iarbă fără să stea cu teamă că vor fi reperaţi de poliţiştii comunitari.

Mai mult, bicicliştii şi rollerii din Capitală ar putea beneficia de mai multe piste şi spaţii amenajate în parcuri şi în perimetrul acestora. Cel puţin aşa au promis ieri autorităţile, după apariţia, în paginile cotidianului nostru, a articolului „Interzis cu bicicleta şi cu rolele în parcuri!”, care a generat o amplă dezbatere pe forumul evz.ro, dar şi pe alte medii.

„Vom supune dezbaterii publice proble ma accesului bicicliştilor şi a rollerilor în parcuri, urmând să alegem soluţiile care să împace cele două categorii de cetăţeni: care au biciclete şi care nu au. Cât priveşte relaxarea pe spaţiile verzi din parcuri, acest lucru va fi posibil cât mai repede posibil”, a asigurat Mircea Raicu, viceprimarul Bucureştiului.

Dezbatere publică

În ediţia de ieri al ziarului arătam că cele mai multe dintre parcurile Capitalei sunt, mai degrabă, muzee verzi, în care, anual, se investesc milioane de euro, dar care nu satisfac neapărat nevoile contribuabililor. Aceştia nu au dreptul să stea pe iarbă, nici să se plimbe cu bicicleta sau rolele pe alei. Interdicţiile sunt prevăzute în două hotărâri de consiliu, una din 1994 şi alta din 2001, dar şi în Codul Rutier. Amenzile, cuprinse între 40 şi 100 de lei, au început să curgă cu precădere în ultima perioadă, în parcurile păzite de poliţiştii comunitari cu simţul răspunderii. „Prevederea din noul Cod Rutier referitoare la accesul bicicliştilor în parcuri nu e aberantă, câtă vreme articolul prevede că in ter dicţia se aplică doar în cazurile în care bicicliş tii stânjenesc circulaţia pieto ni lor”, a explicat Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere.

„Categoric, chestiunea trebuie pusă în dezbatere pe site-ul municipalităţii. Există puncte de vedere diferite: sunt mamele cu copii sau persoanele în vârstă, care vor să se plimbe în siguranţă, şi sunt bicicliştii, care vor să facă mişcare, tot în siguranţă. Trebuie să găsim cele mai bune soluţii pentru a împăca pe toată lumea. Nu-i exclus ca Admi nistraţia Lacuri, Parcuri şi A grement a Primăriei Capitalei să facă un sondaj în acest sens”, a explicat Mircea Raicu.

La vară călcăm pe spaţiul verde

Consilierul PDL Mircea Valentin, care are în lucru un proiect de hotărâre ce permite călcatul pe iarbă, crede că municipalitatea va lăsa liber accesul cu bicicleta în parcurile mari: „Nu trebuie să trecem de la o interdicţie totală la o libertate totală, dar, unde se poate, vom amenaja mai multe spaţii recreative”. Hotărârea ar putea intra în consiliu, iar amenajarea pistelor ar trebui să fie gata până în toamnă. „Până la finalul lunii mai am putea avea şi zonele de relaxare în iarbă. Trebuie doar să delimităm spaţiul şi să punem o plăcuţă informativă”, se arată optimist Valentin.

Dacă acest lucru se va întâmpla, autorităţile vor mai avea o grijă: să-i păzească pe bucureştenii care-şi lasă patrupedele să-şi fac nevoile pe unde apucă, mai ales pe spaţiul verde.

PROVINCIA BATE CAPITALA

În vestul ţării, până şi joggingul e interzis

Edilii din Timişoara au transformat parcurile oraşului încă de acum şapte ani. O hotărâre a consiliului local din 2002, modificată în 2006, a stabilit că cetăţeanul care îndrăzneşte să calce iarba sau să stea pe aceasta, aleargă pe alei ori se plimbă cu bicicleta sau cu rolele este pasibil de amenzi cuprinse între 500 şi 1.000 de lei.

În Parcul Botanic, chiar la intrare, o tablă de doi metri, scrisă cu litere minuscule, interzice orice activitate normală într-un parc european. Astfel, este interzisă plimbarea pe spaţiul verde, mersul cu bicicletele sau cu rolele, dar chiar şi joggingul. Un anunţ separat interzice accesul cu câini în parc.

„Niciunde în lume nu există interdicţia de a te plimba pe bicicleta în parc, decât, eventual, în rezervaţii. Faptul că la noi, în Parcul Botanic, şi în celelate, este interzis să te plimbi cu bicicleta e inexplicabil şi nejustificat, cu atât mai mult cu cât sunt alei, nu s-ar distruge iarba. Este o aiureală”, îşi arată indignarea muzicianul Horea Crişovan, unul dintre cei mai vizibili biciclişti timişoreni. (Georgeta Petrovici )

12 ani de restricţii

În Iaşi, accesul cu biciclete şi role în parcuri este interzis încă de acum 12 ani, de când a intrat în vigoare prima hotărâre de consiliu local dată în mandatul de primar al lui Constantin Simirad. Doar copiilor foarte mici li se permite accesul cu tricicleta sau cu rolele, însă numai dacă sunt însoţiţi de părinţi. „Amenzi nu se dau pentru că nu este cazul, lumea s-a obişnuit cu restricţia asta”, spune Andrei Trofor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

Goniţi din parcuri, bicicliştii se avântă pe străzi, iar poliţiştii se aşteaptă să crească numărul accidentelor în care sunt implicaţi aceştia. „Abia am intrat în primăvară, iar din experienţa anilor trecuţi ştim că cei care circulă pe două roţi vor intra în priză. Avem mereu campanii în şcoli, îi învăţăm pe copii cum să circule pe bicicletă”, a spus subinspectorul Virginia Pralea, purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi. (Maria Craus) PE AICI SE TRECE! Edilii din Occident ţin cu cetăţenii

Edilii oraşelor din Europa şi America sunt procupaţi de ani de zile de reducerea traficului prin încurajarea mersului pe bicicletă sau cu rolele. Însă pentru asta investesc fonduri consistente în programe pe termen lung, bine puse la punct, şi impun restricţii de acces în anumite zone abia după ce creează alternative.

În „capitala mondială a bicicletelor”, Amsterdam, 40% din trafic se desfăşoară pe biciclete, fenomen încurajat de reţeaua extinsă de piste sigure, rapide şi confortabile, dar şi de cultura deosebită pentru acest mijloc de transport nepoluant. Cel mai recent proiect al primăriei prevede înfiinţarea unui uriaş „garaj” cu capacitatea de 10.000 de biciclete. În Vondelpark, cel mai mare parc din centrul oraşului, oamenii pot merge nestingheriţi la iarbă verde şi pot închiria biciclete şi role. Şi parcurile din Praga sau malurile înverzite ale Senei, în Paris, sunt pline, la orele prânzului, de angajaţi „la costum” care îşi mănâncă senvişurile sau se odihnesc la soare.

Picnic la iarbă verde, cu bicicleta

La Copenhaga, practic orice locuitor deţine o bicicletă. 32% dintre angajaţi se deplasează pe două roţi la locul de muncă, iar majoritatea pistelor (320 km) sunt delimitate clar de carosabil şi au propriile indicatoare de trafic. Primăria pune la dispoziţie gratuit biciclete, iar orice nouă stradă include obligatoriu pistă de biciclişti. În week-end, mulţi locuitori îşi pun de-ale gurii în coşul bicicletei şi merg la picnic în Grădinile Regale sau alte parcuri.

Primăria din Berlin a investit anul trecut 2,5 milioane de euro în extinderea reţelei de piste pentru cei 400.000 de biciclişti care străbat zilnic oraşul. În oraşul Mannheim, programul de succes „Rabla” a fost convertit şi la biciclete. Oamenii pot duce bicicleta veche la reciclat şi, cu banii obţinuţi, îşi cumpără una nouă.

Barcelona deţine 100 de staţii de închiriat biciclete, iar zona metropolitană e înconjurată de o pistă specială, numită „inelul verde”. Oraşul deţine 3250 de parcări de biciclete, iar primăria va construi garaje subterane, pentru a descuraja furtul acestora.

Străzi transformate în piste

În Norvegia, la Trondheim, s-a inventat primul lift de biciclete, care trage vehiculele la deal, acesta devenind şi principala atracţie turistică a oraşului. Oraşul american Portland, Oregon, deţine o reţea de piste de biciclete de 418 kilometri! Legile mai restrictive americane impun însă bicicliştilor să fie echipaţi cu căşti de protecţie, indicatoare luminoase, unelte de reparaţii şi pompă de umflat roţile. La San Francisco, 40.000 de oameni se deplasează zilnic cu bicicletele pe cele 100 de kilometri de piste. Toate mijloacele de transport în comun au şi facilităţi de transport a bicicletei, iar unele străzi au fost închise traficului şi transformate în piste.

Sofia lucrează la prima pistă

În Budapesta, traficul prin centrul oraşului e mai problematic, însă bicicliştii şi rollerii au la dispoziţie dealurile din Buda şi imensul parc de pe Insula Margareta, unde oricine se poate odihni pe iarbă. Capitala ungară deţine 170 de kilometri de piste, care se vor dubla până în 2015. Singura capitală europeană care ne întrece la indolenţă este Sofia, unde abia luna aceasta va fi terminată prima pistă destinată bicicliştilor, pe bulevardul Evloghi Gheorghiev. Presa sofiotă a început deja să semnaleze probleme de construcţie a pistei. (Livia Cimpoeru)

CITIŢI ŞI:

LIVIA CIMPOERU: Infractorii cu ghidon DEZBATERE EVZ: Unde ne mai putem plimba cu rolele şi bicicleta?

Interzis cu bicicleta şi cu rolele în parcuri!