Leon Vodă, fiul său, zis Negustorul de Scoici, și istoria celui mai vechi monument istoric din București

Leon Vodă, fiul său, zis Negustorul de Scoici, și istoria celui mai vechi monument istoric din București

Leon Tomșa Vodă domnea de doi ani peste Țara Românească când, la 23 august 1631, Matei Aga, viitorul domnitor Matei Basarab, vine în fruntea oștirii boierilor răsculați ca să-l dea jos din scaun.

La 20 februarie 1632, Leon Vodă, ca să se știe peste veacuri de izbânda sa în acea bătălie, a făcut peste mormântul celor căzuți în luptă o movilă mare și a așezat pe ea o cruce de piatră, pe care a inscripționat o relatare a luptei, în limba română cu litere chirilice.

Înfruntarea a avut loc chiar în București „peste podul Boilicului de pe râul Dâmbovița, deasupra viilor cinstitului oraș București, mai jos de mănăstirea lui Mihai Vodă, spre drumul Giurgiului și pe lângă eleșteul zis mai târziu al lui Șerban Vodă, în apropierea mănăstirii lui Radu Vodă și zidurile lui Fana Vistierul”.

Cel mai vechi monument

La 1891, Dimitrie Papazoglu, în „Istoria fondarei orasului Bucuresti” scria:

Ne puteți urmări și pe Google News

„O cruce de piatră e în curtea bisericii Slobozia, pe Calea Șerban Vodă. Monumentul acesta e ridicat în al 17-lea secol, de Leon Vodă Tomșa; el e deasupra mormântului celor căzuți în bătălia ce a avut loc cu răsculătorii de peste Olt, cari veniseră să detroneze pe Tomșa, sub Matei din Brâncoveni, devenit mai în urmă domnul țării”.

Leon a fost mazilit de către turci la câteva luni după ce ridicase crucea, care acum este cel mai vechi monument istoric din București.

Negustorul de Scoici

Între anii 1664-1665 fiul său, domnitorul Radu Leon (1664 - 1669), poreclit de popor Negustorul de Scoici, restaurează crucea, construindu-i și un adăpost din cărămidă, astăzi dispărut.

Citește și Solul Regelui Suediei, în audiență la Leon Vodă

După renovarea crucii, Radu Leon zidește, lângă ea, biserica Slobozia, care a fost refăcută și mărită, în anul 1743 de Marele Vistier Constantin Năsturel, nepotul soției lui Matei Basarab.

A fost numită Slobozia pentru că, de la 1667, cei care se așezau prin acele părți erau sloboziți de birurile percepute de domnie și de mănăstirea Radu-Vodă, în schimbul muncii pe pământurile acestora și a unei singure dajdii anuale.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric