Proiectele de legi ale Justiției au fost adoptate în ședința de guvern și urmează să fie transmise spre dezbatere și vot în Parlament. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la finalul întrunirii de la Palatul Victoria.

Cătălin Predoiu a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că au fost adoptate legile Justiției și că urmează să fie trimise spre dezbatere și vot în Parlament. Ministrul a declarat că odată cu adoptarea acestui pachet legislativ se vor îndeplini și condiționalitățile dim Mecanismul de Cooperare și Verificare, dar va fi atins și un obiectiv asumat prin PNRR. De asemenea, Cătălin Predoiu a precizat că aceste legi vor duce la modernizarea sistemului judiciar românesc.

„Proiectele de legi ale justiției reprezintă un instrument cheie în cadrul MCV. Prin adoptarea  acestor proiecte de către parlament vom îndeplini principalul obiectiv asumat prin MCV. De asemenea, este și un obiectiv asumat prin PNRR. Odată ce guvernul și parlamentul vor îndeplini acest obiectiv cheie vom avea un cadru normativ modern și reformat al justiței”, a declarat Cătălin Predoiu.

Pachetul de legi ale justiției conține proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Precizările lui Cătălin Predoiu

Cele trei acte normative reprezintă „garantul" independenţei procurorilor şi judecătorilor, a afirmat ministrul Cătălin Predoiu, înainte de adoptarea legilor în guvern. Ministrul Justiţiei a subliniat că a urmărit demers de elaborare să respecte o serie de principii fundamentale, rezultate din discuțiile și dezbaterile cu judecătorii şi procurorii, dar și cu societatea civilă.

„Legile Justiţiei - legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizarea judiciară şi privind statutul CSM - sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi Parchetelor noastre, dar şi a CSM, garantul independenţei Justiţiei potrivit Constituţiei, după părerea mea, cea mai importată instituţie în această «constelaţie» de instituţii care au atribuţii în sistemul judiciar. Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiţie şi asta explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să îmbunătăţească şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a Legilor Justiţiei, a explicat Cătălin Predoiu.

Conform spuselor sale, în proiectele de lege există un capitol consacrat răspunderii disciplinare, atât pentru judecători, cât şi procurori. Sunt propuse texte care stabilesc răspunderi în caz de încălcare nu numai a deciziilor CCR, dar şi a prevederilor obligatorii ale legii. Cătălin Predoiu a precizat că nici o prevedere nu se referă la raporturile Românie cu Comisia Europeană.

„Nu s-a pus problema ca noi să redactăm aceste legi cu Comisia Europeană. S-a pus problema unui exerciţiu normal, democratic, firesc, suveran cu partenerii noştri europeni în care am dezbătut idei, principii şi s-a urmărit compatibilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii. (...) Nu se exclude rolul Parlamentului, acolo se va stabili finalul, cum vor arăta legile pe baza acestor propuneri”, a completat ministrul Justiţiei.

Legile justiției contestate de magistrați

Legile Justiției au primit un aviz cu observații din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși proiectele au fost criticate de mai mulți magistrați și asociații ale acestora. Judecătoarea Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a caracterizat aceste legi drept „retrograde", precizând că prin modificările aduse acestea pot deveni „mecanisme de presiune” asupra magistraţilor. Declaraţia a fost făcută în plenul CSM, care a luat în discuţie proiectele de modificare a legilor Justiţiei.

„Până în prezent, nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde. Poate că e dur termenul, dar asta este noţiunea, ca cele pe care noi, astăzi, suntem chemaţi să le avizăm într-o formă sau alta. Vă spun asta pentru că nu mi-am imaginat niciodată că aproape 30 de ani, eu anul acesta fac 29 de ani de judecător, şi am venit şi am prins şi anii de început de după Revoluţie şi am prins şi pe colegii de care toată lumea spunea că sunt dintr-o epocă pe care nu vrem să o amintim. Şi, totuşi, dragi colegi, nu am văzut în chiar legile, nici măcar în acelea de început, mentalităţile pe care le găsesc aici”, a declarat Gabriela Baltag (foto).

Pe de altă parte, legile au fost apreciate de președintele CSM, Marian Budă, care a afirmat că proiectele sunt de natură să consolideze independența justiției și să crească nivelul de calitate a actului de justiție. El a precizat că orice îmbunătăire a sistemului nu trebuie să plece de la dorința de reformă cu orice preț,

„Sistemul judiciar din România nu trebuie gândit în momentul de față pe criterii pur teoretice, ci pe nevoia de a menține acele soluții legislative care și-au dovedit eficiența și de a implementa soluții diferite de cele deja consacrate, dacă s-a constatat că nu mai corespund realităților din sistem. În aspectele cele mai importante care țin de statutul judecătorului și de arhitectura sistemului de justiție, sunt concordante cu viziunea Consiliului, o viziune care nu este singulară, ci care a fost, de exemplu, împărtășită la nivelul unora dintre cele mai reprezentative curți de apel, care au apreciat favorabil aceste proiecte”, a declarat președintele CSM.

Parlamentul pregătește o comisie specială

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a anunţat că legile justiției vor fi analizate și dezbătute de o comisie parlamentară specială care va urma să înlocuiască comisiile juridice, atât de la Camera Deputaţilor, cât şi de la Senat.

„Ne pregătim pe legile justiţiei. Cred că o să avem abordarea cu o comisie comună, atât de la Cameră, cât şi de la Senat, astfel încât să decurgă foarte bine procedura şi transparenţă, şi să avem şi părerile şi să vedem avizul de la CSM. Va fi o comisie specială care o să aibă atribuţii, deci o să înlocuiască comisiile juridice actuale, atât de la Senat, cât şi de la Cameră, această comisie specială, dacă vrem să fim eficienţi şi să "prindem trenul". Cred că e cazul ca România să scape de MCV şi să intrăm odată în zona Schengen”, a declarat Marcel Ciolacu.

Proiect lege statut magistrați 

Proiect lege organizare judiciară

Proiect lege organizare CSM