Judecătoarea Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a făcut vineri referiri la legile Justiției și a menționat că niciodată nu i-a fost dat să citească legi mai retrograde. Ea a spus că modificările aduse acestora pot deveni mecanisme de presiune asupra magistraților.

Gariela Baltag a precizat că legile Justiției sunt retrograde, pentru că nu găsește în ele niciun progres, și că va da un vot negativ asupra proiectelor de modificare a legilor.

Declaraţia judecătoarei a fost făcută în cadrul Plenului CSM, care a luat în discuţie şi urmează să dea un aviz consultativ pe proiectele de modificare a legilor Justiţiei.

„Până în prezent, nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde. Poate că e dur termenul, dar asta este noţiunea, ca cele pe care noi, astăzi, suntem chemaţi să le avizăm într-o formă sau alta.

Vă spun asta pentru că nu mi-am imaginat niciodată că aproape 30 de ani, eu anul acesta fac 29 de ani de judecător, şi am venit şi am prins şi anii de început de după Revoluţie şi am prins şi pe colegii de care toată lumea spunea că sunt dintr-o epocă pe care nu vrem să o amintim. Şi, totuşi, dragi colegi, nu am văzut în chiar legile, nici măcar în acelea de început, mentalităţile pe care le găsesc aici”, a declarat Gabriela Baltag.

Judecătoarea va da vot negativ legilor Justiției

În acest context, membrul CSM a precizat că din păcate pentru sistemul judiciar va da un vot negativ împotriva acestor legi, deoarece nu aduc niciun progres. Ea a mai adăugat că în legile Justiției găsește concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane, lucru deloc bun pentru sistemul judiciar din România.

Teama judecătoarei constă în faptul că toate aceste legi, prin toate mecanismele pe care e promovează, poate pot deveni mecanisme de presiune asupra colegilor, a judecătorilor, potrivit Agerpres.

Ministerul Justiției a trimis spre avizarea CSM legile Justiției

La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Justiției a trimis pentru avizare proiectele legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi CSM.

Proiectele au fost redactate, într-o primă versiune, în septembrie 2020, dezbătute public în perioada septembrie 2020 - aprilie 2021 şi, ulterior, modificate succesiv în urma dezbaterilor publice.

„Avizarea acestora de către CSM, adoptarea de către Guvern, adoptarea ca legi de către Parlament şi promulgarea lor de către preşedintele României, adică îmbrăţişarea lor de către toate cele trei puteri ale statului, ar reprezenta următoarele „borne instituţionale” esenţiale pe acest drum al reconstrucţiei şi modernizării sistemului judiciar”, a declarat atunci ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.