Consilier BNR: Reforma pensiilor magistraților lasă neschimbate marile inechități

Legea privind pensiile speciale ale magistraților nu rezolvă problemele de bază ale acestor tipuei de venituri, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit acestuia, modificările introduse vizează doar o parte dintre beneficiari și nu afectează pensiile deja în plată sau pensionările timpurii din alte categorii profesionale.

Consilierul lui Mugur Isărescu, despre pensiile speciale

Rădulescu a explicat că între 8.000 și 9.000 de magistrați vor continua să primească pensiile speciale, eventual cu o ajustare a cuantumului. El a precizat că persoanele pensionate la 48 sau 50 de ani continuă să beneficieze de sume considerabile.

Consilierul BNR a atras atenția că pensia medie a magistraților ajunge la aproximativ 5.000 de euro pe lună, mult peste veniturile obținute prin contribuție de cei care muncesc până la 65 de ani.

„Nicio altă țară din Europa nu are magistrați care să aibă asemenea pensii, nici cele mai bogate țări și atunci era inevitabil ca din punct de vedere al lichidității sociale să fie atenuată puțin această chestiune”, a subliniat Rădulescu.

Maria Dragomiroiu, recunoscătoare că a fost părăsită de tatăl copiilor

Igor Dodon, cunoscut pentru loialitatea față de Kremlin, cere negocieri urgente cu Rusia pentru gaze

BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea

Care ar fi principala problemă

Problema principală, spune economistul, rămâne însă în cazul altor categorii profesionale care se pensionează foarte devreme.

„Marile probleme sunt în celelalte categorii care primesc pensii de la o vârstă foarte fragilă. Sunt domenii întregi în care după 20, poate cel mult 25 de ani, oamenii ies frumos la pensie și avem pensionari de 42, 45 de ani”, a mai spus Rădulescu”, a adăugat el.

Pensii speciale 2026. Ce prevede legea

Legea privind reforma pensiilor magistraților a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 27 februarie, după ce Curtea Constituțională a validat proiectul. Actul normativ este considerat un „gest de echitate” și o condiție pentru ca România să poată accesa tranșa a treia de plată din PNRR.

Președintele a subliniat că recalibrarea pensiilor răspunde așteptărilor societății și că va susține măsurile necesare pentru optimizarea condițiilor de muncă ale magistraților. Noua lege stabilește creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și ajustează procentul pensiei raportat la ultimul salariu.

Reforma a fost întârziată aproape trei luni, blocând astfel accesul României la 231 de milioane de euro din fondurile PNRR. Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în decembrie 2025, 11.841 de persoane beneficiau de pensii de serviciu, dintre care 5.789 erau magistrați. Pensia medie a acestora a fost de 25.443 de lei, incluzând atât contribuțiile BASS, cât și finanțarea de la bugetul de stat.