Apariția unor prevederi mai radicale privind insolvența persoanelor fizice a determinat Fondul Monetar Internațional să atenționeze Parlamentul că ar putea urma consecințe grave

Problema francului elvețian a reaprins tema falimentului personal. Deși legea nu există încă, parlamentarii au depus patru proiecte care, după ce vor fi armonizate în unul singur de Comisia Juridică, ar urma să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților. Ieri Fondul Monetar Internațional a tras un semnal de alarmă, într- o scrisoare trimisă Parlamentului. Instituția a reiterat, practic, opinia formulată și cu alte ocazii. „Suntem profund îngrijorați că adoptarea legii insolvenței fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea asociațiilor implicate”, este mesajul Fondului. Reacția instituției vine însă și pe fondul unor prevederi mai radicale introduse de cel mai recent proiect, din 2014, promovat de deputatul PSD, Ana Birchall. Dezbaterile din Comisia Juridică vor începe chiar cu acest proiect de lege.

Critici din partea parlamentarilor

Iulian Urban, autorul uneia dintre primele inițiative de acest gen, în 2010, spune că prevederile proiectului promovat de Ana Birchall tind să strice echilibrul care ar fi trebuit să existe între drepturile celui cu credite și al băncilor. „Într-o formă foarte socialistă, proiectul propune ca debitorul să ramburseze numai 40% din datorii, față de 75% cât era propunerea noastră, un procent echilibrat pentru bănci și creditori”,a comentat pentru EVZ senatorul Iulian Urban. În plus, proiectul din 2014 propune ca planul de redresare a clienților cu datorii să dureze nu mai puțin de 5 ani, spre deosebire de proiectele anterioare - doi ani.

Ce înseamnă insolvența personală

Legea insolvenței persoanelor fizice ar fi o paralelă a legii insolvenței firmelor. Pe perioada în care se află în insolvență, clientul primește dreptul de a achita mai puțin din datorie, de exemplu 400 de euro în loc de 600, ne-a declarat Iulian Urban. Deși va returna mai puțin din datorie, scapă de executare silită și are la îndemână toate mijloacele necesare traiului de zi cu zi, pentru a se redresa financiar. Aceste prevederi sunt prezente în toate proiectele de lege propuse. Executarea silită va avea loc doar dacă restructurarea nu dă roade, moment în care se trece la lichidarea bunurilor persoanei. Chiar și în acest caz, debitorul nu va fi privat de acele mijloace prin care își asigură veniturile necesare traiului. După ce bunurile sunt executate, creditorii primesc banii astfel obținuți, iar debitorul scapă de restul datoriei.

Reacția judecătorilor

Reaprinderea discuțiilor pe tema legii falimentului personal a stârnit reacție dură din partea judecătorilor de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceștia s-au plâns că aprobarea legii ar conduce la o aglomerare a instanțelor judecătorești, deoarece un milion de români s-ar putea prevala de aceasta. Băncile s-au plâns că o asemenea lege ar crea hazard moral, iar mulți debitori vor profita pentru a scăpa de datorii. „Legea falimentului personal presupune că trebuie să justifici orice cheltuială către administratorul judiciar, să limitezi mult cheltuielile. Nu cred că mulți români se vor simți confortabil să facă asta, dacă nu au neapărat nevoie”, a mai spus Urban.

Dispute parlamentare

Ieri, în ședința Comisiei Juridice din Parlament, s-a discutat Legea insolvenței persoanelor fizice. Puterea și Opoziția s-au acuzat reciproc de tergiversarea proiectului, Opoziția criticând Puterea că trage de timp. Astfel, Ciprian Nica a preluat conducerea comisiei și le-a atras atenția celor din Opoziție că acuză Puterea că nu este prezentă, dar când vine vorba de vot nu își exprimă acordul pentru proiectul de lege. Ana Birchall a adresat un apel colegilor din PNL să nu speculeze „necazul unor oameni pentru interese personale sau de grup”. Tot ieri, premierul României, Victor Ponta, a declarat presei că nu a văzut scrisoarea din partea FMI și că nu comentează. (Andrei Niculae)

Pierderi de un miliard de euro din conversia creditelor în franci

În aceeași scrisoare trimisă Parlamentului, Fondul Monetar Internațional și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu iniţiative legislative din Parlament care vizează convertirea împrumuturilor bancare în valute în moneda naţională la cursul de schimb de la momentul acordării împrumuturilor. Ieri, BNR a făcut o primă estimare, a impactului pe care această măsură îl va avea asupra sistemului bancar. „Banca Naţională a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci comerciale care au în portofoliu credite în franci elveţieni”, a scris Mediafax. Fără a prezenta un calcul detaliat, BNR a argumentat doar că ar fi „avut în vedere cursurile istorice de la momentul acordării celor 75.000 de credite aflate încă în bilanțurile băncilor și cursul la zi pentru resurselor atrase în vederea finanțării portofoliului”, mai scrie Mediafax.