Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Update ora 20.20. Proiectul de lege va fi adoptat joi, într-o şedinţă extraordinară de Guvern
Proiectul urmează să fie adoptat de Guvern și trimis în Parlament pentru dezbatere, iar persoanele care vor să rămână angajate la stat după pensionare vor trebui să accepte reducerea cu 85% a pensiei de serviciu sau să renunțe la locul de muncă din sistemul public.
Cumulul pensie-salariu la stat, pe masa Guvernului
Potrivit surselor citate, proiectul de lege care vizează cumulul pensiei cu salariul la stat intră în ședința de guvern de miercuri. Documentul prevede că persoanele care primesc pensie și lucrează în continuare în sistemul public vor putea rămâne în activitate doar dacă acceptă diminuarea pensiei cu 85%.
O altă variantă prevăzută de proiect este renunțarea la locul de muncă de la stat. Măsura se aplică și în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul în sistemul public va mai fi permis doar până la finalul anului 2026.
Există însă și excepții. Potrivit proiectului, militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală, însă doar dacă lucrează la Academia Militară sau la Academia de Poliție.
Sindicaliștii acuză „o taxă pe muncă de 85%”
Măsura este criticată de sindicatele polițiștilor. Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a transmis miercuri, într-un comunicat de presă, că prevederile sunt „nu doar inechitabile, ci și profund neconstituționale”.
Sindicaliștii susțin că proiectul introduce, în fapt, „o taxă pe muncă de 85% din cuantumul pensiei”.
„Restrângerea acestui drept prin condiționări financiare drastice (pierderea a 85% din pensie) reprezintă o formă de constrângere care anulează, în practică, libertatea de alegere a profesiei. Statul nu poate „amenda” un cetățean pentru simplul fapt că dorește să rămână activ în câmpul muncii. (...) Proiectul creează o discriminare nepermisă între cetățenii care lucrează în sectorul privat (unde cumulul rămâne intact) și cei care aleg să își pună expertiza în slujba instituțiilor publice. Mai mult, măsura reducerii cu 85% este disproporționată: ea nu urmărește o echilibrare bugetară reală, ci confiscarea de facto a unui drept legal dobândit. (...) Legea nu poate modifica „regulile jocului” în timpul partidei. Pensionarii militari care sunt deja angajați și-au planificat viața și bugetul în baza legii în vigoare. O ordonanță sau o lege nouă nu poate veni să anuleze drepturi deja stabilite prin decizii de pensionare definitive”, se arată în comunicatul FSNPPCR.
Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ
Cine este exceptat de la interdicția privind cumulul pensie-salariu
Proiectul prevede excepții pentru persoanele alese în funcții publice și pentru persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului sau a camerelor reunite ale Parlamentului. Aceste persoane pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului.
În această categorie intră judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, membrii Consiliului Național al Audiovizualului, membrii Curții de Conturi, conducerea Consiliului Concurenței, membrii Consiliului Legislativ, membri ai Autorității Electorale Permanente, precum și membri ai consiliilor de administrație sau ai conducerilor unor autorități autonome.
În paralel, proiectul redactat la finalul anului trecut și care urmează să fie discutat în Guvern prevede că detașările și transferurile de bugetari încetează în termen de 30 de zile, cu unele excepții stabilite în textul actului normativ.
Modificări propuse în Codul administrativ
Proiectul de Guvern modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Una dintre schimbări vizează articolul 513, astfel încât perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu suspendate în anumite situații să constituie vechime în gradul profesional al funcției publice deținute.
La articolul 514, proiectul prevede modificarea literei referitoare la desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme ale Uniunii Europene sau în alte organisme ori instituții de drept internațional public, pe o perioadă de maximum șase ani.
O altă modificare vizează articolul 517, care permite, în mod excepțional, menținerea unui funcționar public în funcția deținută peste vârsta standard de pensionare, pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice. Prelungirea raportului de serviciu poate fi făcută anual, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Proiectul schimbă și regulile privind perioada de preaviz, în cazul în care în instituție există funcții publice vacante corespunzătoare. Autoritatea sau instituția publică va avea obligația să le pună la dispoziția funcționarilor publici, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. În cazul în care există mai mulți funcționari publici aflați în aceeași situație, instituția va organiza examen. Perioada de preaviz se suspendă pentru cei înscriși, de la data înscrierii până la comunicarea rezultatelor finale. Funcționarii declarați admiși vor fi numiți în funcțiile pentru care au candidat, iar cei respinși își vor continua perioada de preaviz.
Detașările și transferurile, suspendate până la finalul anului 2026
Proiectul prevede suspendarea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii și până la 31 decembrie 2026, a aplicării unor prevederi din Codul administrativ referitoare la detașare și transfer.
Suspendarea nu se aplică detașării funcționarilor publici care ocupă funcții din categoria înalților funcționari publici sau funcții publice de conducere aferente conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum și adjuncților acestora. De asemenea, transferul în interesul serviciului poate fi aplicat funcționarilor publici aflați în preaviz.
Sunt exceptate și detașările pentru desfășurarea unor activități în cadrul organismelor Uniunii Europene sau în alte organisme ori instituții de drept internațional public, pe o perioadă de maximum șase ani.
Procedurile de transfer aflate în curs la data intrării în vigoare a legii se finalizează potrivit regulilor valabile la momentul publicării anunțului de organizare a transferului. În termen de 10 zile lucrătoare, conducătorii autorităților și instituțiilor publice vor trebui să dispună încetarea detașărilor, cu excepțiile prevăzute de proiect. Conducătorii instituțiilor în care sunt detașați funcționari publici trebuie să decidă dacă aceștia își pot continua activitatea și să inițieze, după caz, procedurile pentru transferul în interes de serviciu pe funcțiile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile.
Reguli pentru personalul contractual din instituțiile publice
Proiectul stabilește reguli similare și pentru personalul contractual din autoritățile și instituțiile publice. De la intrarea în vigoare a legii și până la 31 decembrie 2026, se suspendă aplicarea unor prevederi din Codul muncii referitoare la detașare, pentru instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii.
În termen de 10 zile lucrătoare, conducătorii autorităților și instituțiilor publice vor avea obligația de a dispune încetarea detașării personalului contractual, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice și a adjuncților acestora.
Instituțiile în care se află personal contractual detașat trebuie să decidă dacă salariații pot continua activitatea și să demareze, după caz, transferul în interes de serviciu pe posturile vacante ocupate anterior prin detașare. În același termen, conducătorii instituțiilor trebuie să stabilească posturile vacante pentru care este prioritară încadrarea și să înceapă procedurile de ocupare prin transfer.
Sunt exceptate detașările personalului contractual pentru activități în cadrul instituțiilor Uniunii Europene sau al altor organisme de drept internațional public, pentru o perioadă de maximum șase ani, precum și detașările în instituții europene, organizații internaționale și misiuni în serviciul exterior. Proiectul prevede excepții și pentru personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională detașat în autorități sau instituții publice, regii autonome, societăți ori companii naționale și societăți cu capital majoritar de stat. Sunt exceptate și persoanele din aceste instituții care participă la misiuni și operații în afara teritoriului României.
Cum se va aplica reducerea pensiei cu 85%
Proiectul stabilește că personalul plătit din fonduri publice, angajații regiilor autonome, ai companiilor naționale, ai societăților la care statul este acționar unic sau deține o participație majoritară, ai regiilor autonome locale, ai societăților controlate de unități administrativ-teritoriale și ai autorităților de reglementare, care beneficiază de pensie aflată în plată, poate continua activitatea până la vârsta de 70 de ani.
Menținerea în activitate se poate face cu acordul anual al ordonatorului de credite, al angajatorului sau al autorității competente în privința raporturilor de muncă ori de serviciu. Pentru beneficiarii de pensie de serviciu sau pensie de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat, menținerea în activitate este condiționată de depunerea unei cereri și de acceptarea reducerii cuantumului pensiei cu 85%.
Aceleași reguli se aplică și persoanelor reîncadrate printr-un nou raport de muncă sau de serviciu. În cazul foștilor judecători și procurori care se reîncadrează fără concurs în funcția de judecător sau procuror, rămân aplicabile prevederile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, ordonatorii de credite, angajatorii sau autoritățile competente trebuie să dispună încetarea de drept a contractelor de muncă ori a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru pensionarii care nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne în activitate cu reducerea pensiei. În cazul celor care solicită menținerea în activitate, instituțiile transmit opțiunea către casele de pensii sau casele sectoriale.
Casele de pensii vor emite decizii de recalculare, cu evidențierea noului cuantum, începând cu prima zi a lunii următoare exprimării opțiunii. Reluarea dreptului de pensie integral se va face la cerere, după încetarea raportului de muncă sau de serviciu, printr-o nouă decizie emisă de casa de pensii competentă.
Alte excepții și perioada de aplicare stabilită de Guvern
Prevederile privind cumulul pensiei cu salariul nu se aplică aleșilor locali și persoanelor cu mandat prevăzut expres de Constituție, pe durata mandatului. Sunt exceptate și cadrele didactice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților sau predarea în învățământul militar și juridic superior.
Regulile privind limitarea cumulului se aplică de la intrarea în vigoare a legii până la 31 decembrie 2027, perioadă în care se suspendă aplicarea dispozițiilor legale contrare. Proiectul mai prevede că aceste reguli nu se aplică situațiilor în care, potrivit unor legi speciale, decizia de pensionare nu atrage eliberarea din funcție.
De la prevederile privind detașările și transferurile se pot stabili excepții, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat de Guvern, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Până la 31 decembrie 2027, prin memorandum aprobat de Guvern, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională pot primi aprobarea pentru organizarea de concursuri sau examene pe durată determinată pentru posturi contractuale sezoniere, cu încadrarea în buget.
Amenzi pentru nerespectarea prevederilor
Proiectul stabilește sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor referitoare la detașări, transferuri și celelalte măsuri aplicabile autorităților și instituțiilor publice, regiilor autonome, companiilor naționale, societăților la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin controlul, precum și autorităților de reglementare.
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 50.000 de lei. Constatarea contravenției și aplicarea amenzii se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului Finanțelor.
Legea ar urma să intre în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
