Care sunt lecțiile pe care le-a învățat România în cei 25 de ani de tranziție, în domenii precum democratizare, justiție, economie, drepturile minorităților, protecția copilului, și cum le poate transfera mai departe statelor care au nevoie de ele. Acesta a fost subiectul unei conferințe organizată azi, la SNSPA, de Global Focus Center, cu sprijinul MAE și UNDP România.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA a vorbit despre experiențele sale de pe vremea când conducea Asociația Pro-Democrația (acum este președinte de onoare) și participa activ la misiuni de monitorizare a alegerilor din România, Republica Moldova, Ucraina, Tunisia, Serbia, etc. Cea mai importantă acțiune a fost cea din Moldova, în 2005. Atunci organizațiile românești au intrat în concurență directă cu cele poloneze, ultimele fiind nu doar mai articulate și eficiente, ci și mai bine primite de comunitatea locală.

În Tunisia, în 2011, românii au prezentat etapele tranziției și au avertizat în legătură cu pericolele pe care le presupune, a explicat Pârvulescu. El a adăugat că interesul pentru idei venite din țări mai puțin vizibile, cum este România, este mai mare - tunisienii nu vor consultanță din Franța, SUA, Dubai sau Arabia Saudită. Subliniind importanța ca oamenii care participă la astfel de misiuni în străinătate să fie pregătiți psihologic, Pârvulescu a amintit că în 2000 o echipă de observatori, formată dintr-un profesor de engleză din Craiova, o studentă și doi experți ai Pro Democrația au fost trimiși în Serbia, dar au clacat psihic după circa o săptămână, nefâcnd față presiunii psihice pe care au exercitat-o serviciile secrete asupra lor. Șeful Statului Major General de la Belgrad anunțase că o echipă de comando din România a intrat în Serbia, pentru a-l omorî pe Slobodan Miloșevici, președintele de atunci al țării.

Diplomatul Filon Morar, care a participat la misiuni de reconstrucție și asistență postconflict în Libia, Afganistan, Sudan, Irak, Guyana, Republica Moldova și este primul român deținător al unei înalte poziții de conducere într-o misiune a UE (EUMM Georgia, 2009) a povestit despre experiența sa din Georgia. După războiul de cinci zile, din 2008, cu Rusia, UE a trimis o misiune de monitorizare a respectării acordului de pace, iar România a participat cu 20 de experți din MAE, MApN și MAI. Probleme au existat pentru că misiunea a fost realizată ad-hoc, nu a fost pregătită din timp, dar avantajul a fost că toți specialiștii au fost bine selectați și aveau experiența anterioară cu UE sau ONU.

O altăp experiență interesantă a fost relatată de Daniela Crăciun, consultant UNDP, care a fost inițiator al proiectului de reformă a sistemului penitenciar din Benghazi, Libia (2012-2013). Ea a explicat că românii au avut o primire foarte bună, pentru că mulți studiaseră în România și vorbeau limba română. După mai multe cursuri organizate pentru autoritățile libiene, 100 de libieni din sistemul penitenciar au participat, între 2013-2014, la cursuri organizate în România.

Dacă în 2008, România a alocat 4,6 milioane de euro pentru programele de asistență pentru dezvoltare, anul trecut suma a ajuns la 1,3 milioane, scăzând treptat, pe fondul crizei economice.

O experiență inedită a fost relatată de Mihai Lupu, expert de dezvoltare comunitară al IPSOS Group, inițiatorul unui proiect de ajutor umanitar de urgență, în urma cutremurului din Nepal, din aprilie 2015.  Lupu a subliniat la rândul său importanța organizării unei astfel de misiuni și susținerea instituțională de care să se bucure, pentru a căpăta greutate și eficiență. „Să spui „Vreau să merg și eu acolo să ajut” nu este suficient, pentru că, dacă nu ești pregătit și nu știi ce să faci, nu ai legături cu oamenii de acolo, etc, poți deveni la rândul tău victimă și să fie nevoie să fii și tu salvat”, a explicat Lupu. El a povestit cum au adunat circa 14.000 de euro pentru a cumpăra, de la fața locului, copertine pentru victimele cutremurului rămase fără case și o tonă de alimente și cum au contactat liderii comunităților locale, pentru a mobiliza oamenii să vină să preia ajutoarele. De asemenea, au reușit să formeze o echipă din patru medici, două asistente și doi farmaciști, care să meargă prin satele afectate de calamitate și să ofere sprijin medical.

Întrebat dacă nu a primit sprijin din partea statului român pentru nepalezi, Lupu a recunoscut că a discutat cu Raed Arafat, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, pe care îl cunoaște personal, pentru a-i cere sfatul  și pentru a-și anunța plecarea în zonă. Raed a spus că România nu poate face nimic, imediat după cutremur, pentru că trebuie să aștepte semnalul repreznetnaților UE, care s-au deplasta în zonă, pentru a lucra organizat. Au existat echipe de sprijin din Franța, Belgia, Norvegia Germania, Israel, Libia, a mai explicat el.

expert dezvoltare comunitară și cultură organizațională, IPSOS Group, inițiator proiect de ajutor umanitar de urgență în urma cutremurului din Nepal, 2015

Centrul GlobalFocus, cu sprijinul Ministerului de Externe și al PNUD, își propune să  cartografieze 25 de ani de expertiză românească de democratizare, pentru a o transfera către alte țări care parcurg procese similare de transformare.

Platforma va aduna toate aceste eforturi individuale, pentru a le transforma într-un instrument instituţional la scară naţională și un brand de țară. va fi creată o bază de date inteligentă, care va integra și organiza experienţa indivizilor, instituţiilor, ONG-urilor şi mediului privat - „un mecanism viu de management al resurselor”, permanent actualizat şi extins, în jurul căruia se va putea dezvolta o întreagă arhitectură de asistență internațională pentru dezvoltare, după cum a declarat Oana Popescu, director Global Focus.