Evenimentul Zilei > Sport > Lăutarul care a cântat pentru „greii” din fotbal
Lăutarul care a cântat pentru „greii” din fotbal

Lăutarul care a cântat pentru „greii” din fotbal

Cunoscutul cântăreț de petrecere Nicu Gigantu’ le-a cântat de-a lungul anilor multora dintre jucătorii și oficialii fotbalului românesc, preferatul său fiind însă Mircea Sandu.

Gigantu’ este de fapt porecla, care îi vine de la talia respectabilă, 1.90 metri. I s-a pus și un Nicu înainte și așa a ieșit numele celui mai apreciat solist și acordeonist, în același timp, de oamenii din fotbalul autohton.

Pentru că de mai bine de 30 de ani el este solicitat la petreceri și la evenimente de către cei pe care ne-am obișnuit să-i vedem pe gazon, pe banca tehnică sau în birourile conducătorilor. Evident, amintirile lui sunt numeroase, iar printre clienții săi s-au numărat de-a lungul tuturor acestor ani multe nume cunoscute.

Un ban modest, dar „parfumat”

Preferatul său rămâne fostul președinte al FRF, Mircea Sandu, alături de echipa sa de la federație. „Pe «Nașu’» îl știu încă de când era jucător. Dar abia după ce a devenit șef la FRF am ajuns un obișnuit al petrecerilor lui, eu și cu trupa mea de muzicanți. Mă trezeam cu telefon de la el: «Nicule, vino în cutare loc, ne strângem acolo!». Ne duceam, că îmi făcea plăcere, chiar erau un grup de oameni jos pălăria! O dată nu i-am văzut să se îmbete, să plece pe trei cărări sau sa îți vorbească urât. Beau cu măsură, știau să se distreze, creau o atmosferă superbă. Nu luam mult, vă spun sincer, modest chiar, dar era un ban «parfumat» cum spunem noi, muzicanții, adică un ban pentru care îți făcea plăcere să cânți, pentru că erai ascultat, apreciat, aplaudat”.

Lui Mircea Sandu îi plăcea „A venit aseară mama”, dar și „Ciocârlia”, la contrabas

În ce privește preferințele muzicale ale fostului șef al fotbalului românesc, Gigantu’ dezvăluie că Mircea Sandu, care își iubea foarte mult mama, avea drept melodie preferată „A venit aseară mama”, dar îi plăcea mult și o romanță intitulată «Parcă ieri te-am văzut», în mare vogă acum ceva ani. Stătea la masă și asculta, se vedea că trăiește melodiile astea. A, să nu uit, aveam în trupă o mână de om la contrabas, unul Riță – a murit săracul – , un metru jumate, nu mai mult! Fiind așa mic, Mircea Sandu l-a poreclit «Riță Gărgăriță». Îi plăcea mult de el, nu exista să mergem la vreo petrecere cu «Nașu’» fără el. Era înnebunit să-i cânte Riță «Ciocârlia» la contrabas. Domn’e, n-ați văzut așa ceva cum cânta ăsta «Ciocârlia» la contrabas, nu mai există acum unul ca el. Ce mai, erau oameni care știau să asculte și să aprecieze o muzică bună. Chiar mi-e dor de vremurile alea. De dansat nu erau ei cu dansul, mai ales că mai de fiecare dată veneau singuri, doar ei, bărbații.”

Kassai și Didi Prodan, maeștri la voce

Apreciatul acordeonist continuă: „Kassai, omul lui Sandu de la federație, era un tip special, în sensul că ăsta cânta și din gură. Dar ce voce avea, vă rog să mă credeți! Cânta și romanțe, și muzică de petrecere, dar cel mai mult îi plăcea să interpreteze o melodie foarte cunoscută, «Ană, zorile se varsă». Avea o voce gravă, dădea bine de tot. Dacă voia, cred că putea face carieră și ca interpret”. Dintre fotbaliști, lui Gigantu’ i-a mers la suflet Didi Prodan: „Senzațional băiat! L-am întâlnit de câteva ori pe la petreceri, când veneau cu toții la restaurantele pe unde cântam eu. Haios, de viață. Și el cânta cu vocea, melodii ardelenești, de-ale lui. Îi plăcea să cânte mai ales una, «De-ar ști cucul să vorbească». Zicea așa: «Dear ști cucul să vorbească / Cine nu l-ar fi-ntrebat / Care-mbătrânește primul / Ăl bogat sau ăl sărac / Dar nici bogații, nici săracii / Nu trăiesc de două ori / Nu se duc în rai cu sacii / Nici cu carul tras de boi»”.

Cu arbitrii la lăutari

Omul care a cântat pentru atâtea nume cunoscute din fotbalul autohton dezvăluie cum: „Odată, după Revoluție, a venit Mircea Sandu la restaurantul unde cântam atunci, pe lângă depoul Dudești. Nu singur, ci însoțit de alte câteva persoane printre care și niște austrieci care ne arbitraseră la nu știu ce meci, că nu le știu p-astea. Au mai cântat atunci Ionela Prodan, Maria Dragomiroiu, iar oamenilor ălora le-a plăcut teribil, se vedea asta. Știa «Nașu’» cum să-I facă să se simtă bine, știa să le umble la suflet”.

Dinu și Ilie Dumitrescu apreciază romanța

Interpret de cântece de petrecere și de romanțe, Gigantu’ a cunoscut de-a lungul anilor și alte nume mari ale fotbalului nostru „Cu ani în urmă, Cornel Dinu venea des la restaurantul unde cântam. Un om extrem de distins, cu coloană vertebrală. Îi plăceau romanțele și în mod deosebit două dintre ele, «Nu se poate » și «Să nu spui dorul nimănui», pe care mă punea să i le cânt. Tot «Nu se poate» i-am cântat mai apoi și lui Ilie Dumitrescu, chiar un bun cunoscător de muzică, nu mă așteptam la asta. I-am făcut și un potpuriu de romanțe, era iubitor de gen. Ce mai, i-am cunoscut aproape pe toți, de la Piți Varga până la Dumitrache și de la Țiți Dumitriu până la Stănescu-Babadag. Băieți subțiri cu toții”. Nicu a fost invitat o dată să cânte și la ziua lui Gică Popescu, unde a venit și Hagi, dar și alți prieteni ai „Baciului”. „Cred că bănuiți care era melodia preferată și pe care mi-a cerut-o, «M-a făcut mama oltean»! Hagi, nu, el era cu muzica machidonească, or eu nu le știu pe-astea”.

Gino Iorgulescu băiat de gașcă, Iordănescu și Pițurcă, ursuzi

Cunoscutul lăutar își amintește și de o petrecere aparte, „Prin ’93, ’94, nu mai știu exact anul, au venit la Casa Doina, de la Aviatorilor, unde cântam atunci, mulți dintre foștii fotbaliști alături de Nicu Ceaușescu. Erau și Iordănescu, și Balint, și Pițurcă. Cred că au vrut să-l mai scoată din starea aia de depresie în care era atunci, făcuse și pușcărie. I-am cântat «Prințișorul meu», bineînțeles, dar el mi-a cerut apoi să-i mai cânt ceva, ce vreau eu. I-am cântat «Am avut mamă și tată și m-au părăsit o dată». Când am terminat avea lacrimi în ochi. Acum ca să vă spun drept, Romica Puceanu a fost feblețea lui Nicușor în ce privește muzica de petrecere. Dar s-au distrat frumos, le-a plăcut. Iordănescu? Un tip rece, distant. Pițurcă, la fel aproape. Mai ursuz, nu gusta băutură, tăcut. Dar dacă se vorbea despre afaceri numai glasul lui se auzea! În schimb, Gino Iorgulescu, alt băiat de viață. Și lui îi plăcea «Prințișorul meu», era melodia lui preferată. De multe ori, Gino venea și singur, noaptea, din treburile lui, la restaurantul unde cântam. Nu știu domne’, dar ăia erau altă generație, mai subțire, ca sa zic așa, mai educată, cu un alt simț al valorii, ăștia de acum sunt cu manele, le bubuie boxele alea în cap și nu știu ce plăcere găsesc în asta”.

Lui Dodel îi place „De la țară vin și domnii”

Chiar dacă susține – pe bună dreptate – că fotbaliștii actuali preferă în majoritate manelele, Nici Gigantu’ povestește că în urmă cu un an a cântat la un restaurant de pe Calea Moșilor pentru echipa Stelei. „Veneau după nu știu ce calificare și au sosit cu soțiile și cu prietenele. Chiar au fost decenți. Nu mai știu exact ce au vrut fiecare să le cânt, dar miamintesc că Chipciu a dorit «Să-mi spui frumoasă Zaraza», iar Tănase mi-a cerut special «De la țară vin și domnii», un cântec frumos, la care refrenul sună așa: «La țarănfloresc toți pomii / De la țară vin și domnii / Scumpa mea copilărie / Tinerețe cu păcate / Și dragoste pe furate / Ce a fost n-o să mai fie»”.

Publicat in categoriile: Sport
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: