Lasă cratiţa pentru a fi bucătărese cu acte

Lasă cratiţa pentru a fi bucătărese cu acte

Femeile din mediul rural şi-ar dori să fie bucătărese, frizeriţe, patiseri, dar şi "să mânuiască" uşor computerul, pentru intra pe piaţa muncii.

Plecarea masivă la muncă în străinătate a femeilor din mediul rural, în special din zona Moldovei, a lăsat în urmă destul de multe necazuri: copii singuri acasă, soţi în pragul divorţului, bătrâni fără niciun sprijin, sate pustiite. Exodul a adus însă şi un avantaj comunităţilor sărace: femeile au căpătat mai multă încredere în ele. Nu mai acceptă să li se spună că trebuie să stea în bătătură, s-au depărtat de cultura "radio-şanţ" şi sunt mai hotărâte să-şi găsească un loc de muncă.

"În satele din care au plecat mai mulţi tineri să lucreze în afară, femeile sunt mai hotărâte să facă ceva decât bărbaţii. Asta pentru că au văzut că pot face ceva şi nu mai acceptă atât de uşor că nu se poate", este de părere Cristina Chinole Cazacu, manager al proiectului "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural". Prin intermediul acestui program, femeile de la sate vor putea să urmeze cursuri de calificare în meserii care sunt şi căutate pe piaţa muncii, în funcţie de zona în care locuiesc.

Femeile fug de navetă şi nu vor să-şi lase copiii acasă

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar, potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului, cel mai greu este să le desprinzi pe aceste femei de casă. Învăţate doar să gătească, să aibă grijă de copii şi să plivească roşiile, le este destul de greu să plece la cursuri şi apoi, cele mai norocoase, chiar la muncă. Distanţa locului de muncă faţă de casă (în proporţie de 80%) sau faptul că nu au cu cine să-şi lase copiii cântăreşte mult în decizia lor de a pleca la muncă în oraş, mai arată cercetarea. În plus, în mare măsură contează şi dacă sunt angajate cu forme legale şi nu la negru. Totuşi, mentalitatea pare să nu le ajute foarte mult.

"În mediul rural nu prea există egalitate, pentru că bărbaţii au aceeaşi mentalitate: femeia este bună să stea la cratiţă. E cam greu să le schimbăm mentalitatea. Aşa se transmite din generaţie în generaţie", spune o femeie din Pochidia, Vaslui. Legate de familii, aceste femei reuşesc de prea puţine ori să-şi depăşească condiţia de mamă şi gospodină. "Eu pe multe femei le sfătuiesc... încerc să le explic, sunt femei care sunt bătute, chinuite, trăiesc rău şi încerc să le explic, să le fac să înţeleagă viaţa, că nu este aşa, că trebuie să fii supusă bărbatului, sau nu trebuie să treci de cuvântul lui…Să fie înţelegere, armonie", spune o casnică din Ivăneşti, Vaslui.

Şi totuşi, dacă ar fi să aibă posibilitatea să muncească, foarte multe se visează bucătărese sau patiseri, îngrijitoare la domiciliu sau îşi doresc să înveţe să lucreze pe computer.

"E important să aibă şi unde să lucreze"

"Cred că în toate zonele în care derulăm proiectul vom face cursuri de îngrijitori la domiciliu, care sunt foarte cerute de femei. Unele poate au mai lucrat în străinătate ca îngrijitoare, dar nu aveau şi o calificare ce le-ar aduce un salariu mai bun. Am încercat să identificăm însă şi posiblităţi de angajare în zona de unde sunt. În Iaşi, de exemplu, există medici care şi-au făcut centre de analize ori sanatorii şi au nevoie de personal. Este important să aibă şi unde să lucreze după ce termină cursurile. Aşa, ele îşi doresc anumite meserii sau să se specializeze în mai multe, dar trebuie să facem şi o consiliere profesională, care la noi în general nu se face", a explicat Cristina Chinole Cazacu.

În cadrul programului sunt şi femei care au optat pentru a învăţa să facă aranjamente florale, locuind într-o zonă prielnică acestui domeniu. Mai multe optează pentru cursuri de bucătar şi patiser, iar tot mai multe vor să înveţe să lucreze la computer. "Dacă în Ardeal au existat mai multe programe prin care femeile au fost instruite să lucreze la calculator, în Moldova sunt mai multe cereri pentru aşa ceva. Meseria de operator pe calculator nu mai există la noi. Această abilitate te poate ajuta la angajare, dar nu-ţi oferă efectiv un loc de muncă", atrage însă atenţia managerul de proiect. "E important să aibă şi unde să lucreze după ce termină cursurile. Trebuie să facem şi o consiliere profesională." CRISTINA CHINOLE CAZACU, manager de proiect

DISCRIMINARE

50 de ani - vârsta critică pentru angajare

Dacă eşti femeie, vii de la ţară, ai şi copii acasă şi, Doamne fereşte, ai trecut de 40-50 de ani, atunci poţi să-ţi iei adio de la o slujbă. Motivul: acesta ar fi profilul nedorit de angajatori, potrivit sondajului realizat de promotorii proiectului care-şi propune pregătirea femeilor din mediul rural pentru piaţa muncii.

40% dintre femei consideră că la angajare, chiar dacă o femeie are aceeaşi pregătire ca un bărbat, are mai puţine şanse să primească jobul. Aproape jumătate dintre femeile intervievate consideră totodată că vârsta e foarte importantă, iar cele sub 25 de ani au mult mai multe şanse de a se angaja decât cele care au depăşit această vârstă.

Nu te ajută sub nicio formă la un interviu de angajare nici dacă ai un copil acasă, după cum au precizat aproximativ 54% dintre femeile intervievate. Iar aproape 80% cred că sunt discriminate pe piaţa muncii în faţa femeilor de la oraş.

"Contează foarte mult locul de unde provii. Sunt discriminate femeile de la sate şi cu atât mai mult sunt discriminate femeile care vin din Moldova", completează Cristina Chinole Cazacu. Iar 95% dintre respondenţi spun că e imposibil să obţii un contract dacă ai peste 50 de ani. "Locuri de muncă pentru femei sunt foarte puţine. Cele calificate au deja o vârstă, şi iarăşi este impedimentul ăsta, că unele femei trebuie să lucreze până la o vârstă. După o vârstă deja nici nu mai discută angajatorii cu ele", este de părere un cadru didactic din Ivăneşti, Vaslui.

În fine, 20% dintre respondente spun că au auzit destul de des despre femei care nu sunt lăsate de un membru al familiei să se angajeze. Prin intermediul programului "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural" au fost înfiinţate patru centre de suport care funcţionează asemenea unor agenţii judeţene de ocupare a forţei de muncă.

  • Mai multe despre proiect puteţi găsi AICI.