Actualitate
Larisa Perde construiește Șaraimanic ca o afacere sustenabilă care se trăiește pe deplin prin muzică, emoție și vise sincere
A treisprezecea Roda del Mundo s-a numit Gipsy Algeria, a avut lor pe 7 mai 2025 și a a vut-o drept invitată pe Souad Asla (sursă foto - Alexia Popescu și Răzvan Valentin)
Din cuprinsul articolului
Proiectul Șaraimanic este o inițiativă culturală care promovează muzica lăutărească și ritmurile tradiționale din diverse colțuri ale lumii. Este o afacere ce promovează un concept unic în țara noastră – aduce laolaltă lăutari din România și muzicieni din alte culturi, precum Africa, America Latină, dar și din Balcani.
Șaraimanic este un proiect care dorește să pună în valoare muzica lăutărească românească și să o conecteze cu alte tradiții muzicale din lume. Inițiativa a devenit deja o mișcare culturală, care oferă o scenă, vizibilă și invizibilă, pentru lăutarii lumii și ai României și reunește o comunitate dedicată muzicii de aici și de pretutindeni.
În spatele acestui proiect este Larisa Perde, o femeie de afaceri cunoscută în industria culturală din țară pentru eforturile sale de a promova și revitaliza muzica lăutărească. Ea este fondatoarea Șaraimanic, o comunitate, o agenție de booking și un creator de evenimente dedicate muzicii popoarelor.
O valiză cu amintiri
„Punctul zero pentru Șaraimanic nu este pentru mine acela în care a luat naștere acest business. A fost când am lansat cartea de memorii a lui Costel Vasilescu, cunoscut sub numele de Costel Trompetistu. Pe vremea aceea, eram antreprenor pe zona de PR cultural și l-am ajutat să organizeze un al doilea eveniment de lansare, căci la primul nu veniseră foarte mulți oameni, am aflat asta dintr-o postare pe Facebook”, declară Larisa Perde în cadrul unui interviu pentru Capital.
Ea spune că povestea lui Costel Trompetistu a emoționat-o și că a simțit că trebuie să se implice. De aceea, a intervenit și a organizat un eveniment la „La Țigănci”, de pe Bulevardul Dacia. Și de la prima interacțiune cu Costel Trompetistu a simțit că lumea muzicienilor lăutari o intrigă, că vrea să afle mai multe despre ei și să se implice pozitiv în comunitatea lor.
„Nea Costel a venit la prima noastră întâlnire ca și cum ar fi fost într-o misiune importantă. Îmbrăcat la patru ace, îmi amintesc perechea de pantofi impecabilă și o servietă din piele, veche, plină de fotografii și scrisori. Plină cu viața lui. Un lăutar care avea o poveste de spus. El a fost una dintre legendele muzicii lăutărești care a cântat și a trăit alături de alte legende, precum Toni Iordache, Romica Puceanu sau Gabi Luncă. Un lăutar care a scris o carte de memorii, ăsta era un moment istoric care trebuia surprins și susținut!”, continuă Larisa.
O mișcare culturală
În opinia ei, la restaurantul „La Țigănci” s-a născut Șaraimanic cu adevărat, un proiect ce înseamnă mai mult o mișcare culturală decât un business. Căci mai apoi a fost momentul 2017, atunci când Larisa l-a întâlnit pe Caliu și au fondat împreună Taraf de Caliu.
Larisa Perde vrea ca Șaraimanic să creeze pe mai departe contextul ca muzici noi să se nască (sursă foto - Ștefan Marinescu)
„Am ajuns cu ei în multe colțuri ale lumii, până în Australia și Noua Zeelandă. Dar nu a fost mereu așa. La început, de abia găseam o cântare pentru ei la vreo terasă prin București, publicul nu era atât de deschis spre lăutărie, pentru că nu fusese expus la această muzică. În timp, am construit o comunitate frenetică în jurul muzicii lăutărești și Taraf de Caliu în România. Haiducii au ieșit din nou în străinătate cu proiectul Taraf de Caliu, iar legătura mea cu ei a culminat și s-a încheiat printr-un album pe care l-am înregistrat și pe care îl vom lansa curând. O moștenire culturală. Bogdan Simion ne-a ghidat în realizarea albumului ca director artistic”, spune apoi antreprenoarea.
În afara conului de umbră
Cu proiectul Taraf de Caliu și cu cele ce au mai urmat, Larisa Perde a reușit să scoată lăutăria de sub conul de umbră, din registrul de nunți, botezuri, cumetrii. Muzica era deja acolo, doar că trebuie să fie pusă o lumină pe cei care o cântau, iar ea a fost omul potrivit. Căci a început să se uite în jur și să aducă în față și alți artiști lăutari, precum Taraful de la Vărbilău, Marian Mexicanu sau Rona Hartner.
„Am simțit atunci că lăutarii pătrund în mainstream, adică acolo unde le era locul. Organizam din ce în ce mai multe concerte, veneau din ce în ce mai mulți oameni. Și așa m-am gândit să duc proiectul Șaraimanic mai departe. Să creăm, nu doar să expunem. Așa s-au născut cele patru concepte creative Șaraimanic: Roda del Mundo, Lăutăresele, Periferic Feeric și Energy Orgy.”
Larisa crede că muzica poate aduce oamenii împreună și să îi facă fericiți, indiferent de cultură, de vârstă, de mediu. La un eveniment Roda del Mundo de la început de 2025, biletele au fost sold out cu o săptămână înainte.
Energia momentului unic
Larisa a creat conceptul Roda del Mundo inspirată de o tradiție braziliană, Roda de Samba. A întâlnit acest fenomen la un festival, unde a văzut cum muzicienii cântau în mijlocul oamenilor, le transmiteau energie și primeau la rândul lor energie. „Atunci, mi-am zis că așa trebuie să fie o scenă, în mijlocul nostru. Acolo se întâmplă un act de creație, nu doar un performance. Este prima și ultima dată când cânți în acel fel, este un moment unic, irepetabil, la care publicul participă foarte mult”, explică ea.
La Roda del Mundo, oamenii prezenți nu sunt simpli spectatori, ci iau parte la momentul de creație, detaliază Larisa. Și asta a observat și atunci, la acei brazilieni, când a apărut sămânța ideii din spatele conceptului de a aduce lăutari din diferite culturi împreună, pentru a crea momente unice.
„Prin lăutari înțelegem muzicieni liberi, care se deschid, care vor să experimenteze. Pentru noi, «lăutar» a devenit o metaforă. Și de ce să n-aducem lăutarii lumii să experimenteze împreună? Artiștii străini care vin să cânte la Roda del Mundo se întâlnesc cu muzicienii români doar la probele de sunet și pe scenă, în timpul spectacolului. Au venit artiști din America Latină, Africa, Europa și au cântat din priviri cu lăutarii, la prima vedere”, mai spune Larisa.
Un vis împlinit
Antreprenoarea ne-a povestit și despre primul eveniment Roda del Mundo, din noiembrie 2023. A adus la București un brazilian, un francezo-iranian și patru lăutari români. „Nu doar pentru public a fost ceva nou, ci și pentru mine și pentru artiști. Eu i-am chemat într-un loc unde nu știam ce se va întâmpla. Dar am trăit cu toții acel moment, acea surpriză și a fost uimitor”, declară Larisa Perde.
La cea de-a 12-a rodă, Larisa i-a chemat în România pe părinții acestei forme de spectacol (sursă foto - Ioana Alexia)
Toate evenimentele Roda del Mundo au fost filmate și urcate pe YouTube, pentru ca oricine să poată urmări spectacolele și povestea. Ea și echipa ei au organizat până acum peste zece astfel de evenimente, iar de la o Roda la alta vin din ce în ce mai mulți oameni. La cel de-al 12-lea eveniment, Larisa i-a chemat în România pe părinții acestei forme de spectacol. „Artiștii brazilieni invitați la Roda del Mundo Gipsy Brasil ne-au zis că e prima dată când experimentează un astfel de concept muzical. Au fost impresionați de energia publicului. Mesajul, venit tocmai de la părinții Rodei, a fost o confirmare că în România am creat ceva unic și special ce poate ieși în lumea mare”, completează Larisa.
Însă, cum ajunge antreprenoarea să intre în contact cu artiștii respectivi și cum reușește să-i convingă să vină la București de la sute sau mii de kilometri distanță? „Totul se întâmplă printr-un fir nevăzut, din om în om, prin recomandări. Le prezint apoi conceptul, le spun povestea și îi întreb dacă vor să fie parte din aventura Roda del Mundo. E o invitație către necunoscut, experimentare și ieșire din zona de confort. Majoritatea artiștilor invitați au acceptat provocarea noastră, firul nevăzut funcționează.”
Emoții necunoscute
„Oamenii sunt curioși, din ce în ce mai curioși de aceste întâlniri muzicale”, mai spune Larisa Perde. „Vin să asculte artiști pe care poate nu-i cunosc și care nici ei nu se cunosc între ei. Lăutarii români și străini se întâlnesc doar la probele de sunet și apoi pe scenă, în fața oamenilor. Se caută necunoscutul într-un timp în care vrem să știm totul.”
Iar asta este esența afacerii Șaraimanic – emoția. Larisa afirmă că pentru echipa ei primează ce transmit publicului și ce primesc înapoi de la oameni înainte de latura financiară. Business-ul este susținut în proporție covârșitoare doar din biletele vândute la evenimente și din booking-ul de artiști la evenimente private și publice. „Însă cel mai important pentru mine este emoția, trăirea. Dacă pe partea financiară mă încarc din sold out la evenimentele Șaraimanic, spiritual mă hrănesc din ce primesc de la oameni, de la acele momente când vin la mine și-mi mulțumesc pentru ce am reușit să le ofer”, spune antreprenoarea.
A face muzică înainte de a face bani
Iar apreciere primește și din partea oamenilor cu care lucrează. Larisa povestește că artiștii care au experimentat un eveniment Șaraimanic îi spun că ea este primul impresar cu care au intrat în contact și i-a lăsat să cânte ce vor ei pe scenă, că ea e singura care s-a arătat interesată mai mult de muzică decât de a face bani.
„În artă, dacă banii sunt obiectivul principal, se sacrifică emoția. Nu acesta este rolul artei, de a urmări un profit, ci acela de a te face să simți. Iar succesul și banii ar trebui să vină după. Artiștii adevărați rămân în mintea oamenilor nu pentru banii pe care i-au luat, ci pentru ceea ce au dat oamenilor”, explică Larisa Perde.
În concepția ei, nu este costisitor să aduci fericire oamenilor, chiar și pentru antreprenorii culturali care poate nu au aceleași beneficii precum cei din alte țări. „Prin Șaraimanic reușim să deschidem drumuri nebătătorite cultural în România. Am făcut-o până acum cu eforturi mari și fără sprijin din partea statului. Oamenii sunt cei care ne-au susținut: publicul, artiștii, colaboratorii. Dar oare oamenii nu ar trebui să fie statul? Ca și noi, în România există o mână bună de antreprenori culturali care au mișcat munți. Dacă statul nu ne susține, ar trebui să ne susținem noi între noi”, adaugă antreprenoarea.
Șaraimanic, încotro?
Larisa își dorește ca Șaraimanic să evolueze într-un ritm sustenabil, fără a degenera misiunea sa de bază și are credința că se poate face asta, chiar dacă poate părea dificil în anumite momente. „Sunt expertă în visat!”, punctează antreprenoarea. Așa a visat și să aducă împreună muzicieni și talente din alte țări, din alte culturi, cu artiști din România și iată că a reușit.
Larisa mai vrea ca Șaraimanic să creeze și pe mai departe contextul pentru ca muzici noi să se nască și ca ritmurile tradiționale din toate colțurile Pământului să fie prețuite. Așa că își va dedica în continuare munca pentru a aduce laolaltă lumi diferite, prin muzici de pe tot pământul, pornind de la muzicile României.
