La finalul anului trecut au început ultimele lucrări de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc. Un proiect european, care cuprinde 11 loturi și are o valoare de 800 de milioane de euro. Cu toate astea, lărgirea plajelor a fost o ocazie bună pentru cei implicați în proiect să profite și, potrivit specialiștilor acesta este supradimensionat „de cel puțin 6-8 ori”

Cei mai mulți bani din lărgirea plajelor au ajuns la olandezi

Van Oord, compania olandeză, a primit cea mai mare parte a fondurilor, câștigând licitații în valoare de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 de milioane de euro, potrivit celor de la defapt.ro.

Unul dintre contracte a fost obținut în parteneriat cu o companie controlată de un afacerist controversat, care a fost trimis în judecată în două dosare de către procurorii anticorupție pentru diverse infracțiuni, printre care dare de mită și spălare de bani. Cu toate acestea, de fiecare dată, omul de afaceri a fost eliberat de acuzații, după ce a fost achitat de către judecători.

Un alt contract a fost obținut de un oligarh rus, care este inclus pe lista de sancțiuni a UE, după războiul din Ucraina. Acesta a obținut nu mai puțin de șapte milioane de euro din această afacere.

Lărgirea plajelor a început acum zece ani

Lărgirea plajelor are ca scop combaterea eroziunii costiere și face parte dintr-un proiect de reabilitare a plajelor care începuseră să se degradeze. Pentru prima fază, finalizată în decembrie 2015, a fost alocată suma de 544 milioane de lei. Din aceasta, 465 milioane de lei au venit de la Uniunea Europeană, iar 15% de la statul român.

Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, subordonată Apelor Române, a hotărât inițial să pună la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord.

Primul program de combatere a eroziunii a dus la extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. De asemenea, au fost reabilitate și construite diguri de 3.544 de metri care ies din apă, în timp ce digurile subacvatice au o lungime de 1.392 de metri.

A doua fază a proiectului are o valoare de 752 de milioane de euro

În noiembrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a semnat contractul de finanțare pentru a doua fază a proiectului „Reducerea Eroziunii Costiere”. Conform datelor oficiale de la acea vreme, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro.

Fondurile au fost destinate reabilitării și extinderii plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn și 2 Mai.

Similar cu prima etapă a programului, 85% din fondurile destinate reabilitării și extinderii plajelor au fost alocate de către Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, în timp ce restul de 15% reprezintă cofinanțare din partea bugetului de stat.

La finalul lucrărilor, se estimează că România va beneficia de un plus de 226 de hectare de plajă nouă de la Năvodari până la 2 Mai.

Lărgirea plajelor nu e susținută de specialiști

Specialiștii consideră că proiectul masiv de extindere a plajelor nu este doar artificial și nociv, ci și excesiv de mare în proporții.

Conform unei afirmații făcute de prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe de la Universitatea București, pentru DeFapt.ro:

 „E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată.

Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici.

Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună”.

Supradimensionarea proiectului, un furt colosal

Pentru aceeași sursă, profesorul Vespreanu-Stroe a subliniat și excesul nejustificat al dimensiunilor proiectului.

„Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. 

Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.”, a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.