Aceasta este noua generație Zeta, sau „Digitalii”, care o urmează pe cea a milenialilor, adică actualii adolescenți și post-adolescenți, născuți între 1995 și 2010, sau prima generație „conectată permanent la internet” care a crescut cu dispozitive tactile (ceea ce constituie o mare diferență).

Continuând să fie dependenţi de mamă și de tată, atunci când au nevoie, adolescenţii din generaţia Z primesc informații despre probleme economice folosind canale diversificate atât online, cât și offline, însă, în final, prevalează influența care provine din cercul familial.

Pentru generația Z, liderii de opinie pentru informații sunt experții în sector și prietenii, citați ca fiind foarte relevanți, de 34% și respectiv 33% dintre intervievați, iar pe locul trei, pentru cei sub 20 de ani, sunt părinții, cu un procent de 25%, în timp ce pentru tinerii de 20-25 de ani predomină ca sursă jurnaliștii, în procent de 20%, alături de sportivi, pentru adolescenţii de sex masculin.

Influencer-ii, de la care apreciază în principal capacitatea acestora de a filtra și traduce fluxurile de informații (lucrează ca brokerii) sunt considerați puncte de referință de doar 17% din eșantionul intervievat. 57% din eșantion consideră că activitatea de influencer este o profesie reală și 30% ar dori să adopte în viitor această carieră.

Este foarte posibil ca datorită faptului că simt mai puternic decât generația alfa anterioară legătura cu membrii familiei, caracteristicile pe care tinerii generaţiei Z le caută la liderii de opinie să fie bunătatea și empatia, aşa cum reiese din studiul „Am încredere în tine”, realizat de Tips Ricerche, o agenție specializată în cercetarea pieței.

Cercetarea, născută în cadrul Opinion Leader 4 Future, un proiect de trei ani lansat de Universitatea Catolică prin Almed (Liceu specializat în Media, Comunicare și Divertisment) în colaborare cu Banca Credem (Credito Emiliano), are ca scop studierea relevanței și rolului noilor lideri de opinie din peisajul comunicării și informației.

În ceea ce privește sfera economică, adolescenţii intervievați par să prefere metodele de interacțiune directă, față în față, motiv pentru care tinerii din generaţia Z apelează la persoane de încredere, cum ar fi membrii ai familiei și cunoscuți. Jurnaliștii, împreună cu experții din industrie (consultanţi, de exemplu), sunt şi ei consideraţi o sursă de încredere.