Ungaria, care s-a opus luni cu veto planului de relansare european, a apreciat miercuri că dacă el va fi adoptat, „nu vor mai exista piedici să se lege statele membre de mecanisme comune de susţinere a imigraţiei”.

Europa va putea „utiliza mijloace financiare pentru a şantaja ţările care se opun imigraţiei”, a declarat prim-ministrul ungar, Viktor Orban, într-un comunicat publicat pe Twitter.

„Nicio procedură care urmăreşte să penalizeze statele membre nu ar trebui să fie instituită fără criterii obiective şi fără posibilitatea de a se recurge la justiţie”, a scris el.

Uniunea Europeană s-a angajat într-o confruntare cu Budapesta şi Varşovia, care vor să se abandoneze un nou mecanism care leagă acordarea de fonduri de respectarea statului de drept.

Cele două ţări iau ostatic pachetul bugetar şi planul de relansare, a căror adoptare necesită unanimitatea celor 27, pentru a se opune instituirii acestui mecanism inedit care prevede sancţionarea ţărilor care încalcă democraţia.

Fondurile europene au reprezintat în 2019 circa 4,48% din produsul naţional brut al Ungariei, una din ratele cele mai ridicate printre ţările membre.

Budapesta ar trebui să beneficieze de 16,7 miliarde ca subvenţii şi potenţiale credite.

Subiectul ar urma să fie joi pe agenda videoconferinţei consacrate oficial crizei
Covid-19.

 

Sprijinul Sloveniei 

 

„Doar o instanţă judiciară independentă poate spune ce este stat de drept, nu o majoritate politică”, a scris Janez Jansa într-o scrisoare adresată pe 17 noiembrie preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, consultată de AFP.

Slovenia nu s-a opus luni, la reuniunea reprezentanţilor ţărilor din Uniunea Europeană (UE), adoptării bugetului şi planului de relansare, blocate de Budapesta şi Varşovia.

Dar această luare de poziţie a dlui Jansa prefigurează discuţii dificile joi, la summitul european consacrat oficial luptei contra pandemiei de coronavirus.

Prim-ministrul sloven, un apropiat al omologului său ungar Viktor Orban, denunţă „o dublă măsură” în această scrisoare de patru pagini.

Vorbeşte despre experienţa autoritară trăită sub comunism de multe ţări care s-au alăturat UE după 2004, care ar refuza astăzi să-şi cedeze părţi din suveranitate majorităţii calificate. 

Şefii de stat şi de guvern europeni s-au pus de acord în iulie, după patru zile şi patru nopţi ale unui summit maraton. Au adoptat un plan de relansare pentru a face faţă crizei provocate de Covid-19, de 750 de miliarde de euro sprijinit pe un „cadru financiar multianual” (2021-2027) de peste 1.000 de miliarde de euro.

„Dilema în faţa căreia ne aflăm este foarte simplă. Să respectăm acordul din iulie este o abordare responsabilă pentru viitorul UE. A nu-l respecta nu ar fi”, a concluzionat şeful guvernului sloven.

https://www.lalibre.be/international/europe/l-europe-fait-chanter-les-pays-qui-s-opposent-a-l-immigration-orban-5fb4e891d8ad586f51d08ee7

Traducere: Gabriela Sîrbu