Parlamentul urmează să primească curând scrisoarea sa de demisie, ceea ce va pune capăt guvernării sale minoritare. Dl Sarec a făcut apel la organizarea de alegeri anticipate. Decizia acestui fost actor de televiziune și comedie, ales în august 2018 în postul de prim-ministru, vine după incapacitatea lui de a trece de votul parlamentului reforme importante. Dl Sarec, care nu dispune decât de 13 deputați, nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară pentru a-și ține, împreună cu aliații săi, una din principalele promisiuni de campanie: să reformeze sistemul de sănătate considerat la pământ de către alegători.

“Cu actualii membri ai parlamentului și cu această coaliție, nu pot face ce așteaptă lumea de la mine, voi putea s-o fac după alegeri”, a spus dl Sarec în fața jurnaliștilor.

Omul de stat de 42 de ani conducea o coaliție de centru-stânga într-un guvern minoritar, compus din cinci partide. Clasat al doilea la scrutinul legislativ anticipat din 3 iunie 2018 cu numai 12,7% din voturi, după ce a făcut campanie împotriva elitelor și și-a folosit reputația de realizator de satiră politică, Marjan Sarec a reușit să ducă la bun sfârșit negocieri pentru a forma o coaliție fragilă dintr-un parlament foarte fragmentat.

În jurul propriului partid independent pe numele său, Marjan Sarec a adunat după 11 săptămâni de negocieri patru formațiuni – printre care partidul centrist al fostului prim-ministru, Miro Cerar – și partidul liberal al fostei prim-ministre Alenka Bratusek, obținând 43 de locuri din 90. Outsider în politică, cu ochelari cuminți și costume sobre, el și-a asigurat și sprijinul fără participare al partidului de stânga Levika, care are 9 locuri în parlament, lipsind astfel opoziția de posibilitatea de a-l pune în minoritate.

Fostul prim-ministru conservator Jansez Jansa a ajuns în frunte la alegeri cu 25% din voturi. Totuși, el s-a detașat de mai mulți potențiali aliați adoptând un discurs divizant și xenofob, inspirat de prim-ministrul naționalist ungar Viktor Orban.

Devenind cel mai tânăr șef de guvern din istoria Sloveniei, membră a Uniunii Europene și a NATO, el se declara “curajos” și “perseverent” la preluarea funcției. Dar șase miniștri au fost nevoiți să renunțe la portofolii în decurs de câteva luni, după mai multe scandaluri și dezacorduri.

Președintele sloven, Borut Pahor, trebuie acum să înceapă consultări cu diferitele partide reprezentate în parlament pentru a vedea dacă vreunul dintre ele este în situația de a forma o nouă coaliție, în acest stat membru al zonei euro, care și-a declarat independența față de fosta Iugoslavie în 1991.