La companiile de stat se fac jocurile de culise

La companiile de stat se fac jocurile de culise

După ce guvernul va reduce fondul de salarii, şefii vor alege între concedieri şi scăderi.

Directorii companiilor de stat îşi fac deja socotelile ca să pună în aplicare deciziile guvernului, după ce Emil Boc a anunţat reducerea cu 25% a fondului de salarii. Unii vor pleca, iar alţii vor rămâne cu salariile ciuntite. Oficial, toată lumea aşteaptă verdictul, dar în spatele uşilor închise se lucrează cu spor.

Zeci de angajaţi s-au bucurat, ani buni, de salarii la care mulţi nici nu îndrăznesc să spere. În timp ce o ordonanţă de guvern a lui Boc limita salariul unui director la nivelul celui al unui secretar de stat, respectiv 4.600 lei, adjuncţii primeau beneficii mult mai mari - cinci dintre companiile aflate sub autoritatea unor ministere au salarii medii cu mult peste limita impusă de guvern. Şefii depăşeau „handicapul” prin contractele de mandat, care le ofereau beneficii conform performanţelor.

Disponibilizări şi noi angajări

În fruntea listei se află companiile şi regiile din aviaţie, un domeniu din care cu greu s-ar putea da afară. „În această zonă există lipsă de personal, dar sunt şi activităţi în care oamenii şi-au pierdut obiectul muncii”, spune Cătălin Radu, şeful Direcţiei de Aviaţie Civilă din Ministerul Transporturilor.

Cel mai bine remuneraţi sunt salariaţii de la Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian (Romatsa). În medie, câştigurile lunare de aici ajung la 13.721 de lei. „Acum aşteptăm deciziile şi, când vor veni, ne vom conforma. Pot să vă spun că noi nu luăm bani de la stat, ci din taxele plătite de companiile aeriene pentru servicii”, a precizat Bogdan Donciu, directorul Romatsa.

În defensivă sunt şi şefii unor companii din sectorul energetic - aşteaptă normele de aplicare a deciziilor, pentru a găsi soluţii. Tăierile salarile îi vor taxa şi pe CFR-işti, care au trecut prin sperietura concedierilor. Oamenii simţeau ghilotina deasupra capului, iar şefii includeau în buget noi angajări.

SE POATE ŞI MAI MULT

Tăierea fondului de salarii nu scade ineficienţa societăţilor de stat

Teodora Vasâlca

Tăierea fondului de salarii nu va duce la rezolvarea crizei în companiile de stat, unde problemele sunt mult mai complexe şi ţin, în primul rând, de amestecul factorului politic în gestionarea societăţilor. Manageri numiţi politic, mai mult sau mai puţin competenţi, bani aruncaţi pe achiziţii mai mult sau mai puţin necesare sau corect evaluate, personal supranumeric şi productivitate mult mai scăzută, acestea sunt tarele care fac să avem prea puţine companii de stat profitabile şi care să aducă bani mulţi la buget.

„Factorul politic, corupt până-n măduva oaselor”

Nici în sectorul energetic, care avea şanse de câştiguri importante şi ar fi putut atrage investiţii de miliarde de euro, lucrurile nu stau altfel.

„Nu există nicio şansă ca în România o companie de stat din energie să devină eficientă sau să stea pe picioarele ei, să se retehnologizeze. Singura şansă era găsirea unor investitori privaţi - cu excepţia Hidroelectrica, unde este prea uşor ca să nu rezişti. Factorul politic e corupt până în măduva oaselor şi nu va lăsa managerii să-şi facă treaba, va veni cu companii clientelare tot timpul, pentru diverse contracte”, ne-a declarat un analist al pieţei.

Sorin Ioniţă, directorul Societăţii Academice din România (SAR), consideră că prioritatea la companiile de stat nu e tăierea fondului de salarii, întrucât acestea vor continua să funcţioneze pe pierderi.

„Asta nu înseamnă că aceste entităţi de stat vor deveni eficiente”, ne-a spus Ioniţă, cu o zi înainte de anunţul premierului. Sorin Ioniţă critică totodată proasta guvernare corporatistă, adăugând faptul că SAR a militat mult pentru întărirea transparenţei licitaţiilor publice.

Referitor la sectorul feroviar, Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIFR), crede că reducerea fondurilor de salarii cu 25% nu va face decât să ducă la agravarea situaţiei.

„Restructurarea în sectorul feroviar nu a adus reduceri de costuri, doar concedieri şi un pas spre o altă concediere. Spre exemplu, în 2003, păzitorii de barieră au fost daţi afară şi înlocuiţi cu «Crucea Sf. Andrei ». Nu au existat bani pentru instalarea semnalelor automate la trecerile de nivel cu calea ferată, astfel că toate trenurile au înregistrat întârzieri”, explică Roşeanu.

Angajaţii de lux au trecut în penumbră

După anunţul lui Boc, care a explicat, ieri, miniştrilor, în şedinţa de guvern, că reducerea drepturilor salariale cu 25% se va aplica şi salariaţilor de la companiile de stat, inclusiv Eximbank şi CEC, preşedinţii celor două instituţii de finanţare au refuzat orice dialog cu presa.

Şeful Eximbank, Ionuţ Costea, al cărui salariu lunar se ridică la 20.000 de euro, nu a putut fi contactat, iar cei responsabili de comunicare nu au dorit să comenteze. (A contribuit Ciprian Mailat)

„Acum aşteptăm deciziile şi, când vor veni, ne vom conforma. Pot să vă spun că noi nu luăm bani de la stat, ci din taxele plătite de companiile aeriene pentru servicii. Majoritatea acestor companii sunt străine.“, BOGDAN DONCIU, director general Romatsa

25% este procentul de reducere a fondului de salarii care se va aplica şi la companiile de stat, inclusiv la CEC Bank şi la Eximbank

TOP

Cele mai mari salarii din companiile de stat

Ne puteți urmări și pe Google News