Deşi blocul sovietic s-a destrămat în urma loviturii de stat din august 1991, proiectul refacerii fostei Uniuni Sovietice, într-o altă formă, rămâne o obsesie a actualilor lideri de la Moscova.

La două decenii de la lovitura de stat pusă la cale de comuniştii conservatori şi care a dus în final la prăbuşirea Uniunii Sovietice câteva luni mai târziu, puţină lume mai crede că evenimentele din august 1991 au echivalat cu o victorie a democraţiei. La 19 august 1991, susţinuţi de şeful KGB, Vladimir Kriucikov, şi de ministrul apărării, Dimitri Iazov, puciştii au anunţat că preşedintele URSS, Mihail Gorbaciov, aflat în vacanţă în Crimeea, era "incapabil să îşi mai asume exercitarea prerogativelor din motive de sănătate". Grupul a proclamat starea de urgenţă pe o perioadă de şase luni şi a reintrodus cenzura, permiţând intrarea tancurilor în capitala sovietică, Moscova.

Preşedintele proaspăt ales al Rusiei, încă republică în blocul sovietic, Boris Elţin, preia conducerea mobilizării populare anti-puci, susţinut de mii de moscoviţi şi apoi de unităţile militare. Lovitura de stat eşuează trei zile mai târziu, lăsând în urmă trei morţi. Aceste evenimente au semnat soarta Uniunii Sovietice, slăbită din cauza tendinţelor separatiste ale republicilor componente şi care s-a destrămat în cele din urmă în decembrie 1991.

Trista moştenire sovietică

Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Levada şi citat de AFP, numai 10 la sută dintre ruşi consideră că înfrângerea puciştilor a fost o victorie a democraţiei. În schimb, patru ruşi din zece califică puciul ca "eveniment tragic cu consecinţe nefaste", conform anchetei amintite. Aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate sunt de părere că ţara "merge într-o direcţie greşită", faţă de numai 27 la sută care cred contrariul. Acelaşi sondaj a dezvăluit că 20 la sută dintre ruşi doresc reînfiinţarea Uniunii Sovietice.

"Chiar am crezut în cuvântul magic şi frumos democraţie. Dar multe lucruri nu au luat turnura la care ne aşteptam. Am început atunci să ne întrebăm pentru ce am mai vărsat sânge", a declarat scriitorul rus Vasili Acsionov pentru cotidianul american "New York Times". Cei aproape zece ani care au urmat destrămării blocului sovietic au adus cu ei haos social şi economic, astfel încât mulţi au apreciat stabilitatea care a venit odată cu primul mandat al preşedintelui Vladimir Putin, succesorul desemnat de Elţîn, chiar şi cu costul pierderii unor libertăţi civile.

Vremea lui Vladimir Putin

Nu întâmpător, presa internaţională s-a aplecat în ultimele zile asupra ideii de refacere a blocului sovietic, într-o altă formă. Potrivit portalului rus Newsru. com, preluat de Agerpres, premierul rus Vladimir Putin are şansa reală de a-şi vedea cu ochii visul reunificării fostelor republici sovietice, mai degrabă pe cale economică, prin crearea în spaţiul postsovietic a unei structuri similare Uniunii Europene. Evocând unele din proiectele ambiţioase ale premierului rus în acest sens, experţii subliniază în primul rând intenţia făcută publică de Putin în luna iulie cu privire la crearea unei uniuni economice euroasiatice până în 2013.

De data aceasta Putin ar putea reuşi, spre deosebire de câteva încercări anterioare, apreciază la rândul său "Financial Times" care reaminteşte că, din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC). Putin încearcă însă, din 2009, o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC. Între Rusia, Belarus şi Kazahstan a fost abolit deja controlul vamal, iar de la 1 ianuarie 2012 va începe să funcţioneze şi un Spaţiu Economic Unic, cu libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului pe un teritoriu locuit de 165 milioane de oameni - 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice.

Kârgâzstanul şi Tadjikistanul au anunţat deja că vor relaţii economice mai strânse cu Rusia. Putin tânjeşte însă după Ucraina. Dacă şi Kievul ar adera la uniune, blocul astfel constituit va reprezenta trei sferturi din fosta URSS.

DEZVĂLUIRE

Bush l-a avertizat pe Gorbaciov despre lovitura de stat Într-un interviu acordat acum câteva zile publicaţiei ruse "Rosiiskaia Gazeta", ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a confirmat că preşedintele american George Bush l-a avertizat cu privire la lovitura de stat cu două luni înainte de producerea puciului.

Liderul de la Casa Albă i-a dezvăluit lui Gorbaciov chiar şi numele celor care unelteau să îl răstoarne de la putere pe autorul perestroikăi. "Bush mi-a telefonat. Avea informaţia de la primarul Moscovei, Gavriil Popov", a declarat Gorbaciov.

"Consideram că trebuia să fii idiot ca să rişti (...) Din nefericire însă, chiar erau idioţi şi au distrus totul", a adăugat fostul lider sovietic, justificând reticenţa cu care a primit avertismentul americanilor.

El a explicat că pusese la punct un program anti-criză care fusese acceptat de toate celelate republici sovietice, ceea ce reprezenta o lovitură puternică dată opozanţilor perestrokăi. "Şi noi ne-am dovedit nişte semi-idioţi, inclusiv eu însumi. Eram însă epuizat şi la capătul puterilor după toţi acei ani. Nu ar fi trebuit să plec însă în vacanţă. A fost o greşeală", a mai recunoscut Gorbaciov.

Întrebat dacă ar fi fost mai bine ca URSS să fi existat şi în zilele noastre, Gorbaciov a răspuns abrupt: "Nu vă este clar? Încă nu putem să ne desurcăm unii fără alţii", referindu-se la fostele republici sovietice, state independente în prezent. "Totul s-a dezvoltat în comun de-a lungul deceniilor: cultură, educaţie, limbă, economie, totul", a adăugat el. Ceea ce îl chinuie în prezent este vărsarea de sânge cu care s-a produs destrămarea URSS, a mai admis Gorbaciov. Citiți și:

• Gorbaciov despre Boris Elțîn: Am fost prea blând cu el
• Ce făceau Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev în timpul tentativei de lovitură de stat din 1991