L-a făcut Armata mai bărbat pe Vasile Dîncu? „Prietenele erau disperate. Acum, bărbații vorbesc despre epilare”

L-a făcut Armata mai bărbat pe Vasile Dîncu? „Prietenele erau disperate. Acum, bărbații vorbesc despre epilare” Sursa: Gabriel Petrescu | Dreamstime.com

Discuțiile despre armată au revenit în prim-plan odată cu tensiunile dintre Rusia și Ucraina, care au luat amploare în a doua parte a anului 2021. Acestea au aprins imaginația celor care, înainte de anul 2007, au fost luați la oaste. Este și cazul ministrului Apărării Naționale, care a vorbit duminică, 30 ianuarie, despre experiența sa din armată.

Vasile Dîncu a împărtășit câteva momente din perioada în care era în armată. Întregul proces l-a schimbat, „ca pe orice tânăr din acea perioadă”, a mărturisit șeful Ministerului Apărării, realizând totodată o radiografie a societății actuale, în care stagiul militar nu mai este obligatoriu.

Experiența armatei prin ochii ministrului Apărării

Oficialul a fost selectat de comandantul unității militare să devină secretar al acestuia. Pentru a ajunge să ocupe această poziție, a fost nevoit să dea o probă scrisă, la care a avut posibilitatea de a scrie ce a dorit - câteva versuri din opera „Soldatul”, redactată de poetul Adrian Păunescu.

„Îmi aduc aminte, de exemplu, când m-a selecţionat comandantul unităţii pentru ca să lucrez în birou, să fiu furier, un fel de secretarul lui pentru că a văzut că aveam studii de filologie, că avem o medie mare în dosar şi a zis că „Tu ce cauţi aici printre şoferi şi tanchişti?”. Atunci mi-a dat o probă de scris. Zic, „Domnule comandat, dar ce să scriu aici?” Scrie ce vrei. Atunci am scris o poezie, o poezie ceva de genul, dacă îmi aduc bine aminte, cred că era o poezie lui Adrian Păunescu de atunci:

Ne puteți urmări și pe Google News

„Doamne, mi-e dor acum de-un soldat / Care îşi face numai datoria /

Şi care vrea, pe tot ce a luptat, / Un chef să spele toată soldăţia /

O casă, o nevastă şi un pat şi dreptul de-a fi om în România.”

Şi m-a întrebat „Te lupţi pentru drepturile omului?” Nu mă lupt pentru drepturile omului, dar e o poezie publicată. I-a plăcut acest lucru şi m-a luat în armată”, a povestit ministrul Apărării.

„Arestul” pe care Vasile Dîncu nu-l va uita niciodată

Perioada în care Vasile Dîncu a făcut armată a fost marcată de un eveniment pe care, după cum a dezvăluit, nu îl va uita niciodată. Un volum de versuri semnat de Mircea Dinescu i-a fost confiscat de trei ori, pe vremea când avea 19 ani și scria, la rândul său, poezii.

„Scriam versuri în acea perioadă, aveam 19 ani, eram poet şi aveam cu mine un volum al lui Mircea Dinescu, care mi-a fost confiscat: „Proprietarul de poduri”. Era una din cele mai frumoase cărţi de poezie din acea perioadă, din perioada anilor 80 şi mi-a fost arestat de mai multe ori pentru că nu aveam voie să avem la noi cărţi, nu aveam voie să avem nici hârtie, caiete sau lucruri prin care am putea să scriem un jurnal”, a relatat ministrul Vasile Dîncu, într-o intervenție televizată la Prima TV, precizând că regula cu pricina i s-a părut „aberantă”.

„Acum, bărbații vorbesc despre epilare, despre pedichiură”

Diferențele dintre societatea de atunci vs. cea actuală, în care stagiul militar nu mai este obligatoriu sunt puse în lumină și de natura relațiilor dintre bărbați și femei. Vasile Dîncu a precizat că, dacă în trecut femeile din generația sa erau „disperate” atunci când se întâlneau cu bărbați, fiindcă aceștia discutau doar despre armată, în prezent nu mai este cazul.

„Doamnele noastre, prietenele noastre, pentru generaţia mea, erau disperate că atunci când se întâlnesc doi bărbaţi sau trei, mai rău, vorbesc numai despre armată şi ele nu mai pot să participe nicicum la discuţie. Acum nu mai este cazul pentru că bărbaţii vorbesc despre epilare, despre pedichiură, probabil. Astea sunt cerinţele probabil de astăzi”, s-a exprimat Vasile Dîncu.

Întrebat dacă armata l-a făcut mai bărbat, ministrul Apărării a spus: „Nu ştiu dacă m-a făcut mai bărbat, dar am învăţat foarte multe lucruri. Nu mi-a plăcut foarte mult neapărat acea perioadă, pentru că era o armată foarte dură, am prins o iarnă foarte rece şi era o armată dură, drepturile omului în acel moment nu prea erau respectate”.