Evenimentul Zilei > International > Kremlinul amenință jurnaliștii occidentali cu represalii. Ce măsuri vor fi aplicate împotriva instituțiilor de presă. Se pregătesc listele
Kremlinul amenință jurnaliștii occidentali cu represalii. Ce măsuri vor fi aplicate împotriva instituțiilor de presă. Se pregătesc listele

Kremlinul amenință jurnaliștii occidentali cu represalii. Ce măsuri vor fi aplicate împotriva instituțiilor de presă. Se pregătesc listele

Kremlinul se răzbună pe jurnaliștii occidentali pentru restricțiile pe care le impun platformele de comunicare oficialilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, Maria Zaharova, a amenințat că reprezentanții mass-media occidentale vor fi expulzați din Rusia dacă You Tube blochează accesul la briefingurile sale de presă.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al ministeruluide Externe din Rusia amenință cu expluzarea jurnaliștii instituțiilor de presă din Occident. Ea a precizat că o astfel de măsură, extremă, va fi luată de Moscova în condițiile în care platforma You Tube va bloca accesul la briefingurile Ministerului rus de Externe.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse susține, în fiecare săptămână, un briefing pe teme de actualitate din politica externă rusă. Materialele sunt difuzate pe YouTube, dar și pe alte platforme. În acest context, Zaharova a declarat că ministerul pe care îl reprezintă a avertizat You Tube să nu blocheze accesul la intervențiile sale.

„Dacă blocaţi un alt briefing, atunci un jurnalist sau o publicaţie americană pleacă acasă. Un alt briefing este blocat şi vom numi un jurnalist anume sau o instituţie de presă anume care va pleca acasă”, a amenințat Maria Zaharova, conform agenției ruse de presă Tass.

Sursa foto. EVZ

Moscova pregătește restricții împotriva presei de limbă engleză

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a precizat că Moscova lucrează la măsuri împotriva presei de limbă engleză. Acest lucru este un răspuns la ceea ce Vladimir Putin consideră drept „acţiuni neprietenoase” ale guvernelor străine faţă de agenţiile ruse de presă. De menționat că oficialul rus nu a oferit mai multe detalii pe acest subiect.

Noile declarații ale Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, au avut loc în condițiile în care parlamentarii ruși au aprobat un proiect de lege care le dă procurorilor puterea de a închide birourile de presă străine. Acest lucru se poate întâmpla dacă o țară occidentală a fost „neprietenoasă” cu presa rusă.

Măsura este menită să riposteze pentru închiderea unor posturi de știri de stat rusești care difuzau știri de propagandă în Vest.

Rusia cere Ucrainei să-i accepte condițiile de pace

Pe de altă parte, Rusia se așteaptă ca Ucraina să conştientizeze „situaţia reală” care se creează pe teren şi să accepte cererile Moscovei pentru negocierea unei încetări a focului. Declarația îi aparține lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin.

„Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Reprezentantul Kremlinului a comentat declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger legate de situația din Ucraina și de aşteptările Moscovei, după cum notează EFE.

Fostul Secretar de Stat american Henry Kissinger. Sursă: Twitter

Propunerea lui Henry Kissinger

Fostul diplomat american a transmis Ucrainei, la Forumul de la Davos, să facă pace cu Rusia, chiar dacă pentru acest lucru ar trebui să renunțe la o parte din teritoriu. El a sugerat că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul „liniei de contact” în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse.

„Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte (de război – n. red.) (…) Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi”, a afirmat Kissinger.

Inițiativa sa, de a ceda teritorii Rusiei, în schimbul unui tratat de pace a fost respinsă de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Zelenski a comparat opiniile lui Kissinger cu ceea ce s-a întâmplat cu Germania nazistă în 1938. La vremea respectivă, încercările de a calma agresorul au constat în concesii care au mărit apetitul german pentru mai multe teritorii.