Deputaţii fostei provincii sârbe, cu populaţie albaneză în proporţie de 90%, au adoptat Constituţia la două luni după declararea independenţei faţă de Serbia, cu susţinerea marilor state occidentale.

Potrivit Constituţiei, Kosovo este o republică seculară, „un stat independent, suveran, democratic, unic şi indivizibil“.

În prezent, Guvernul Kosovo se ocupă numai de problemele interne, dar, potrivit Constituţiei, vor fi înfiinţate Ministerele de Externe şi al Apărării, forţele de securitate, Curtea Constituţională şi o agenţie de informaţii. Constituţia adoptată ieri va intra în vigoare la 15 iunie, atunci când misiunea ONU, sub a cărei administraţie s-a aflat fosta provincie sârbă începând cu 1999, urmează să transfere autoritatea liderilor etnicilor albanezi din Kosovo şi misiunii de asistenţă juridică a UE.

Cioroianu, pus în umbră la Atena

Declararea independenţei fostei provincii sârbe Kosovo şi consecinţele acestui act unilateral asupra situaţiei din Balcanii de Vest au fost unele dintre cele mai fierbinţi teme dezbătute ieri, la Atena, în cadrul celei de-a 12-a mese rotunde guvernamentale organizate de „The Economist Conferences“.

La discuţia despre politica externă şi agenda de securitate pentru Europa de Sud-Est a participat şi ministrul român de externe, Adrian Cioroianu, alături de omologii săi din Grecia, Dora Bakoyannis, Bulgaria, Ivailo Kalfin şi Albania, Lulzim Basha, şi de premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik în discursul său, Adrian Cioroianu a subliniat că România şi-ar fi dorit o soluţie a problemei statutului Kosovo agreată atât de Belgrad, cât şi de Priştina. „Kosovo este testul critic al Europei de Est“, a declarat Cioroianu.

Duel diplomatic de replici

Atenţia jurnaliştilor s-a concentrat asupra ministrului sârb de externe, Vuk Jeremici, care s-a angajat într-un aprig duel al argumentelor pro şi contra independenţei Kosovo cu şeful diplomaţiei albaneze.

Jeremici a sancţionat prezenţa unei misiuni a UE la Priştina, despre care a spus că nu are un mandat legal pentru a se putea implica în implentarea prevederilor Planului Ahtisaari. El a opinat că statele care contribuie la misiunea UE, EULEX, nu sunt altceva decât o „coaliţie a voluntarilor“ (coalition of the willing, termen folosit de Administraţia Bush pentru grupul de ţări care au participat la invadarea Irakului, în 2003).

Ministrul albanez Lulzim Basha a apreciat că un stat pur din punct de vedere etnic este o idee care aparţine secolului al XIX-lea, iar replica lui Jeremici nu s-a lăsat aşteptată. El a spus că atitudinea Priştinei, care a preferat negocierilor o decizie unilaterală, este una care ţine de secolul al XIX-lea.

Spre finalul disputei dintre cei doi a intervenit ministrul Cioroianu, care s-a declarat „întristat“ că lui şi şefului diplomaţiei bulgare nu li s-au adresat întrebări. Adrian Cioroianu a luat cuvântul şi a vorbit despre importanţa solidarităţii în Balcani. (Dan Stancu, Atena)