România ar putea intra în Spațiul Schengen în anul 2023 estimează președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a făcut o declarație publică pe acest subiect după discuțiile pe care le-a avut la reuniunea Consiliului European. Președintele a precizat că s-au făcut pași în direcția bună, însă Consiliul European nu va lua nici o decizie în urma acestor discuții.

Președintele Klaus Iohannis se declară optimist în legătură cu aderarea României la Spațiul Schengen și spune că acest lucru se va întâmpla, foarte posibil, anul viitor. Șeful statului a abordat acest subiect la reuniunea Consiliului European. Klaus Iohannis a mai spus că subiectul extinderii Spațiului Schengen va fi reluat într-un Consiliu JAI imediat ce Austria și Olanda vor primi clarificări legate de obiecțiile care au dus la votul de săptămâna trecută. Chiar și așa, președintele a subliniat că nu trebuie să avem așteptări extraodinare.

„Ieri și astăzi am făcut pași înainte în direcția bună. Să nu aveți așteptări extraordinare. Așa cum am discutat și ieri, Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă, dar pot să vă spun că tocmai am ieșit din Consiliu, după ce s-a încheiat discuția pe care am solicitat-o și am avut-o despre Schengen. A fost o discuție bună. În afară de această discuție, am avut ocazia, pe parcursul celor două zile în care am stat împreună cu ceilalți lideri, să discut cu mulți lideri. Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune Schengen”, a declarat Klaus Iohannis.

Potrivit spuselor sale, participanții la discuțiile din Consiliul European au înțeles că este vorba despre o problemă și că aceasta trebuie rezolvată. Dacă acest lucru se va întâmpla, România va fi acceptată în Schengen, în cea mai bună variantă, în cursul anului 2023. Pentru aceasta procesul de aderare trebuie încheiat cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria.

„Concluzia mea este simplă: toți actorii au înțeles că aici avem o problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toți au înțeles și sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România și Bulgaria. În cursul discuției am prezentat încă o dată nevoia unei soluții pozitive, faptul că România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a Schengen. Am spus și ceva legat de unitate și solidaritate. România este țară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. Ne străduim și facem față, fiindcă dorim și credem că este corect. Suntem țară de primă linie pentru migranți și noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis este optimist

Președintele a mai spus că rezultatele bune obținute în combaterea migrației ilegale, de către România, sunt recunoscute la nivel internațional. Șeful statului a enumerat eforturile pe care le-a făcut țara noastră în susținerea efortului de război al Ucrainei.

„România este țară de primă linie și de prim rang, aș spune, când vine vorba de așa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre piețele lumii. Peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au mers prin România, pe drumurile, pe calea ferată a noastră, pe căile fluviale și prin portul de la Constanța. Toate aceste lucruri le-am reiterat ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la niște așteptări. Și noi, și noi, românii, așteptăm semnale clare, semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, printre altele, că avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen”, a mai spus Klaus Iohannis.

El a subliniat că Bucureștiul are așteptări legitime, în acest context, pentru un vot pozitiv în 2023 care să permită aderarea la Spațiul Schengen.

„Asta înseamnă, printre altele, că avem așteptări legitime să fim primiți în spațiul Schengen. Aceste chestiuni sunt evidente și pot să vă spun că nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum care trebuie parcurs. Cele două probleme pe care le-am menționat - votul din partea Austriei și votul mixt din partea Olandei sunt probleme care încă trebuie rezolvate, dar din toate discuțiile pe care le-am avut, am tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai bună și că se dorește o soluție. Eu le-am spus tuturor că noi, românii, dorim o soluție pozitivă în decursul anului 2023”, a mai spus Iohannis.