„Eu cred că, în următorii ani, în perspectiva anului 2016, societate trebuie pregătită şi trebuie să ne pregătim şi noi să venim în faţa societăţii cu un nou proiect de Constituţiei. Nu amendarea Constituţiei actuale şi nu încercarea de a găsi câteva soluţii superficiale, de suprafaţă, pentru a mai îmbunătăţi actuala Constituţie. Prin această Constituţie trebuie clarificate câteva aspecte importante, începând de la primul articol şi până la ultimul articol. De ce spun eu că avem nevoie de o nouă Constituţie? Fiindcă în actuala Constituţie există un articol, articolul 152, care interzice pentru generaţiile viitoare să se gândească la viitorul României. Deci cei care au scris această Constituţie nu au primit sarcina de a interzice pentru dumneavoastră, pentru copiii dumneavoastră, pentru copiii noştri să se gândească la o altă formulă (de guvernământ) decât cea existentă. Dacă mâine 110% din populaţia României se va pronunţa pentru monarhie constituţională, de exemplu, nu se poate realiza. Indiferent dacă vor oamenii 100% nu se poate realiza”, a afirmat miercuri Kelemen Hunor într-o conferinţe de presă, la Zalău.

Precizările lui Kelemen Hunor vin în contextul în care articolul 152 din actuala Constituţiei prevede că forma republicană de guvernământ nu poate face obiectul unei revizuiri.

El a adăugat că noua Constituţie ar trebui să vizeze şi reforma administrativă, precum şi rolul Parlamentului, prin separarea atribuţiilor celor două Camere ale Legislativului.

„Trebuie, prin noua Constituţie, introdusă, pornită o reformă administrativă foarte bine gândită şi foarte profundă, inclusiv o reformă administrativă în sensul de a creiona acele unităţi administrative care sunt funcţionale şi care servesc interesele comunităţilor locale şi sunt capabile de a genera proiecte sustenabile. Dacă vor fi numite judeţe în continuare sau regiuni administrative, nu mai are nicio importanţă. Important este să găsim acea formulă prin care diferenţa de dezvoltare dintre regiunile actuale, judeţele actuale să dispară şi să avem capacitatea de a dezvolta toată societatea românească. (…) Trebuie clarificat foarte, foarte hotărât rolul Parlamentului şi trebuie să găsim acea modalitate prin care despărţim şi separăm atribuţiile celor două Camere, păstrăm bicameralismul, în viziunea noastră şi, bineînţeles, găsim acea soluţie prin care nu se suprapun atribuţiile celor două Camere”, a spus candidatul UDMR la prezidenţiale.

Kelemen Hunor şi-ar dori ca noua Constituţie să includă şi garanţii privind păstrarea identităţii etnice şi culturale a minorităţilor, precum şi prevederi privind descentralizarea, astfel încât comunităţile locale să aibă posibilitatea de a decide în cele mai importante chestiuni care le privesc.